Finanțarea statului prin împrumuturile lunare de la băncile din România nu reprezintă acum o prioritate pentru Guvern, în contextul în care Finanțele vor să împrumute în februarie printr-o emisiune de titluri de stat direct de la populație și să iasă pe piețele externe cu eurobonduri după aprobarea proiectului de buget pentru 2019 și publicarea situației veniturilor la buget pentru luna ianuarie, a declarat consilierul guvernamental Darius Vâlcov într-un interviu acordat Bloomberg.
Executivul vrea să aștepte publicarea datelor privind veniturile pe luna ianuarie pentru ca acestea să arate că înregistrează creșteri peste nivelurile planificate, a spus Vâlcov. Datele privind execuția bugetară pentru luna ianuarie vor fi publicate în jurul datei de 25 februarie, dar Guvernul mai are la dispoziție și varianta de a publica zilele acestea datele veniturilor colectate de ANAF.
Pe piețele externe, acolo de unde vrea Darius Vâlcov să se împrumute Guvernul, Finanțele vor da probabil de grupurile mamă ale băncilor din România. De exemplu, după cum a scris Profit.ro aici, la cea mai recentă ieșire cu eurobonduri pe extern, aranjorii emisiunii au fost BNP Paribas (Franța), Erste - grup austriac prezent pe piața locală prin BCR, ING Bank - grup olandez prezent în România, Societe Generale - grup francez prezent în România prin BRD, precum și UniCredit - grup italian, de asemenea prezent în România.
Ministerul Finanțelor nu a anunțat încă un program de împrumuturi pentru luna februarie, după ce în ianuarie a reușit să împrumute de pe piața internă doar sume mici și la dobânzi în creștere. Profit.ro a scris pe acest subiect aici.
Băncile au avut un apetit foarte redus să crediteze statul pe începutul acestui an, din cauza riscurilor generate de întârzierea proiectului de buget și a temerilor că Guvernul va depăși pentru 2018 obiectivul de deficit bugetar. Motivul principal al reticenței băncilor a fost, însă, introducerea taxei pe activele bancare, calculată în funcție de nivelul ROBOR, taxă care se aplică și titlurilor de stat. Cu alte cuvinte, băncile împrumutau bani statului, dar trebuiau să achite și o taxă pe aceste titluri.
Împrumuturile de pe piețele externe
De pe piețele externe, statul a împrumutat anul trecut 3,75 miliarde de euro (17,42 miliarde lei) și 1,2 miliarde de dolari (4,9 miliarde lei). Cel mai recent, Finanțele au luat în octombrie 1,75 miliarde de euro, prin două emisiuni de eurobonduri, după 2 miliarde de euro în februarie, și 1,2 miliarde de dolari în iunie.
În octombrie, România a împrumutat de pe piețele externe 1,75 miliarde de euro, prin două emisiuni de eurobonduri, mai puțin comparativ cu obiectivul de 2,5 miliarde de euro anunțat de Ministerul Finanțelor la declanșarea operațiunii.
Împrumuturile de la populație
Obiectivul Finanțelor de a se împrumuta direct de la populație, ocolind băncile, este unul logic, în contextul în care băncile împrumută statul chiar cu banii deponenților, adică inclusiv ai populației.
Nu există, însă, perspective ca populația să furnizeze sume mari de bani statului și să înlocuiască astfel băncile, după ce anul trecut, dintr-o țintă pentru aceste împrumuturi de 4 miliarde de lei, statul a putut obține doar circa 2 miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor a anunțat că lansează, luni, trei noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populației, cu scadențe la 2, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 4%, 4,5% și 5%, titlurile urmând să poată fi achiziționate până la 22 februarie. Instituția a precizat că emiterea titlurilor de stat pentru populație va continua pe parcursul anului 2019, în fiecare lună perioada de subscriere urmând să fie de trei săptămâni, iar maturitățile vor fi stabilite în funcție interesul manifestat de investitori.
Chiar dacă anul acesta ar obține mai mult, suma tot ar fi mică față de cât are statul nevoie să împrumute pe an. De exemplu, anul trecut, Guvernul a împrumutat aproximativ 68 de miliarde de lei prin vânzarea de titluri de stat și obligațiuni în valută. Suma aceasta nu include în jur de 2 miliarde de lei atrase de la populație și contractarea/trageri de împrumuturi de la instituțiile financiare internaționale. Necesarul brut de finanțare pentru 2018 era estimat la aproximativ 72 miliarde de lei, din care 28 de miliarde de lei reprezintă datorie nouă, estimată a fi contractată pentru acoperirea deficitului bugetar din acest an, iar restul împrumuturi pentru plata datoriilor vechi ajunse la scadență.
