Ministerul Finanțelor Publice va lansa, luni, trei noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populației, cu scadențe la 2, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 4%, 4,5% și 5%, titlurile urmând să poată fi achiziționate până la 22 februarie, a anunțat MFP. Instituția a precizat că emiterea titlurilor de stat pentru populație va continua pe parcursul anului 2019, în fiecare lună perioada de subscriere urmând să fie de trei săptămâni, iar maturitățile vor fi stabilite în funcție interesul manifestat de investitori.
"Au existat și anul trecut astfel de emisiuni pentru populație. Dobânzile nu sunt impozitate la aceste titluri de stat. E un instrument sigur de a investi pentru populație. Vrem să dăm populației alternativa față de depozitele bancare, de a investi în aceste titluri de stat", a declarat, la Antena 3, ministrul de resort, Eugen Teodorovici.
Statul a împrumutat în 2018, direct de la populație, peste 2 miliarde de lei, sub obiectivul ambițios de 4 miliarde de lei stabilit la început de an, obiectiv care va rămâne, probabil, la nivel orientativ și pentru anul acesta. Dobânzile la titlurile de stat vândute populației sunt semnificativ mai mari față de ce oferă băncile la depozite, iar veniturile din dobânzi nu sunt impozabile.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Titlurile noi care vor fi lansate luni pot fi cumpărate de către persoanele fizice rezidente care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii, inclusiv de cele care au participat și la emisiunile anterioare. În plus, a fost eliminată plafonarea sumelor care pot fi investite de persoanele fizice în cadrul acestor emisiuni.
Potrivit MFP, titlurile vor putea fi achiziționate în perioada 4-22 februarie 2019 de la unitățile operative ale Trezoreriei Statului și în perioada 4-21 februarie prin rețeaua de oficii poștale ale Companiei Naționale Poșta Română, din mediul urban, iar în perioada 4-20 februarie 2019 la cele din mediul rural.
În perioada de subscriere investitorii au posibilitatea să solicite anularea sumei subscrise, depunând o cerere de anulare. După încheierea acesteia, subscrierile sunt irevocabile și nu mai pot fi anulate.
Titlurile de stat care sunt lansate în data de 4 februarie 2019 sunt în formă dematerializată și au valoare nominală de 1 leu. Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune.În cazul decesului, dreptul de proprietate asupra titlurilor de stat se transferă moștenitorilor, care prezintă documentele legale prin care se atestă calitatea acestora de moștenitori.
Săptămâna trecută, Teodorovici a declarat a fost dispoziția dată de el personal ca MFP să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, de luni, pentru care băncile oricum oferiseră doar o treime din suma dorită de Finanțe și la dobânzi mari, susținând că are toate sumele necesare în Trezorerie pentru finanțare pe minimum șase luni.
Bani suficienți pentru a asigura finanțarea timp de 6 luni de zile fără alte împrumuturi nu ar exista, însă, teoretic, decât dacă este luată în calcul întreaga sumă disponibilă în Trezorerie, adică inclusiv bani care nu sunt ai Ministerului Finanțelor, ci doar trec prin trezoreria sa, cu alte destinații de plată, și nu doar bufferul de valută al MFP. Acesta din urmă, pentru care Ministerul nu dă niciodată o cifră exactă actuală, are ca scop acoperirea a doar 4 luni de finanțare, iar în diferite perioade, cum a fost în prima parte a anului trecut, a coborât cu mult sub acest optim. Pe necesarul de finanțare al anului trecut, dimensiunea optimă a bufferului era de circa 24,7 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro la cursul de atunci).
O finanțare relaxată a statului timp de șase luni doar din banii disponibili în trezorerie ar fi extrem de dificilă și în condițiile în care în prima jumătate a acestui an este concentrată cea mai mare parte a necesarului de refinanțare pentru titlurile vechi care ajung la scadență: nu mai puțin de 30 miliarde de lei, față de 2,3 miliarde de lei cât trebuie refinanțat în a doua jumătate a anului. La aceste sume se adaugă costuri cu dobânzi și comisioane. Iar pe lângă refinanțarea datoriei din urmă, Finanțele vor avea de finanțat și deficitul bugetar nou, a cărui dimensiune nu este cunoscută încă, în absența bugetului pe anul acesta. Anul trecut, spre exemplu, la mijlocul anului deficitul bugetar se situa la 15 miliarde de lei.
Eugen Teodorovici a ținut să arate, însă, că Ministerul de Finanțe își permite să refuze oferte pentru titluri de stat făcute de bănci la un preț "mai sus" decât este necesar.
"Doi la mână: nu putem să cumpărăm la un preț pe care cineva în piață încearcă să îl ducă mai sus decât este necesar sau decât ar trebui să fie. Și atunci decizia Ministerului de Finanțe este aceea de a nu se împrumuta și aceasta a fost decizia de ieri", a precizat Teodorovici.
Întrebat dacă oferta băncilor reprezintă o reacție la OUG 114, care introduce taxa pe activele bancare, el a spus: "Nu știu, trebuie să avem o discuție și cu Asociația Română a Băncilor pentru a vedea. Eu am încercat să avem această discuție în trei actori: Banca Națională, Ministerul de Finanțe și Asociația Română a Băncilor. Nu s-a dat curs dintr-o parte și am spus că era corect să discutăm la aceeași masă. Totuși, Banca Centrală a solicitat o discuție în CNSM, în 4 februarie, înțeleg că este de interes acest subiect și atunci corect este să avem o discuție cu cărțile pe masă și cu toți actorii implicați".
Acest lucru vine după ce nici luni Ministerul Finanțelor nu a reușit să se împrumute de pe piața internă, pentru a șaptea oară în ianuarie, fiind nevoit să anuleze o licitație de titluri de stat prin care intenționa să împrumute de la bănci și investitori 400 de milioane de lei. Statul a renunțat după ce a primit de la bănci și investitori oferte doar pentru o treime din această sumă.
Niciun leu nu a fost prevăzut în bugetul de stat pe anul acesta din recent introdusa taxă pe activele financiare ale băncilor, deși OUG care a introdus-o este în vigoare de la începutul anului și ar urma să genereze primele încasări după primul trimestru. Un astfel de efect neutru poate fi prevăzut de Finanțe doar dacă presupune că rata ROBOR nu va depăși 2% în medii trimestriale. Că Finanțele speră într-o scădere semnificativă a dobânzilor, pe care nicio altă prognoză nu o mai anticipează, o arată și cifrele optimiste trecute în buget pentru cheltuielile cu dobânzile pe care statul le va plăti la propriile împrumuturi.
