"Poșta!" sau "Pensia!" se aude tot mai rar pe ulițe și scări de bloc. Boom-ul creditării, instrumentele speciale de economisire și cardurile au atras o bună parte din pensiile care soseau în tolbă. După decenii în care generații de români au așteptat lună de lună să apară poștașul în ziua de pensie, nu avansul tehnologic sau emanciparea populației ar putea schimba definitiv acest peisaj, ci Comisia Europeană.
Când au venit la privatizarea Poștei Române, belgienii de la bpost au avut grijă să întrebe dacă sumele încasate pentru distribuirea pensiilor sunt considerate ajutor de stat. Asta după ce întregul sector european a fost luat la bani mărunți în 2012. Atunci, Deutsche Post a fost obligată să returneze cea mai mare sumă considerată ajutor de stat ilegal din industrie, care se ridica, potrivit unor calcule ale Comisiei Europene, la 1miliard de euro.
Poșta Română vrea astăzi să nu mai distribuie pensiile de stat decât dacă va câștiga o viitoare licitație pentru acest serviciu, temându-se, în caz contrar, de posibile sancțiuni din partea Comisiei Europene, care ar putea considera că banii încasați intră în sfera ajutorului de stat.
“Prin Legea bugetului de stat, Poșta Română este obligată să distribuie pensiile de stat, dar acest monopol ar putea fi considerat ajutor de stat de către Comisia Europeană. Spre exemplu, operatorul poștal național din Belgia, bpost, a fost obligat să returneze statului peste 400 milioane de euro din sumele încasate pentru distribuția pensiilor în perioada 1992 – 2010”, au declarat surse guvernamentale pentru Profit.ro.
Distribuția pensiilor de stat asigură însă Poștei aproape o treime din veniturile lunare ale companiei, potrivit chiar datelor operatorului, astfel că interesul de a păstra exclusivitatea pentru pensii este evident.
Spre exemplu, în 2014, veniturile din distribuția pensiilor s-au situat la 384,4 milioane de lei și au reprezentat 32,4% din veniturile toatele ale operatorului.
Această pondere a fost chiar mai ridicată, dar, în ultimii ani, o parte din foștii salariați au decis să primească pensia pe card și să ridice banii de la bancomatele băncilor. Mulți dintre ei au ales această cale pentru a beneficia de condiții mai bune de creditare odată cu virarea veniturilor în conturile băncii, alții din considerente de acces mai facil la sumele lunare.
Pentru a evita o posibilă decizie negativă din partea Comisiei Europene, reprezentanții Poștei Române încearcă să convingă autoritățile să-i fie eliminată această obligație.
“Pe parcursul procesului de privatizare din 2015, Poșta a solicitat Comisiei Europene o clarificare cu privire la situația distribuirii pensiilor de stat, dacă este sau nu ajutor de stat din perspectiva legislației concurenței. De asemenea, Poșta a informat Guvernul despre această situație și a propus ca, pentru distribuția pensiilor în cursul anului 2016, să fie organizată o licitație de către Casa Națională de Pensii Publice, pentru a evita astfel returnarea sumelor încasate la solicitarea Comisiei Europene”, au mai spus sursele citate.
În plus, clarificarea acestei situații ar fi benefică și statului, acționarul majoritar al Poștei, într-o eventuală reluare a procesului de privatizare, asigurându-se astfel o poziție mai bună și, implicit, o mai bună capitalizare a companiei.
La finele lunii septembrie 2015, potrivit Institutului Național de Statistică, România avea 5,29 milioane de pensionari, a căror pensie medie lunară a fost de 893 lei.
CITEȘTE ȘI Finanțele anunță, din nou, că normele vor fi modificate, după ce au descoperit altă eroare la taxe locale Cu aproximativ 27.000 de salariați, Poșta este cel mai mare operator local de profil și are o rețea teritorială de peste 5.600 de unități.
În 2014, compania a avut venituri totale de 1,19 miliarde de lei și un profit net de 22,9 milioane de lei. Statul este majoritar, prin Ministerul pentru Societatea Informațională, care deține 75% din acțiuni, iar o participație de 25% revine Fondului Proprietatea.
Anul trecut, statul a încercat să vândă Poșta și a inițiat negocieri cu operatorul național din Belgia, bpost, care nu a mai înaintat însă o ofertă angajantă pentru a prelua majoritatea de 51% din companie, astfel că procesul de privatizare a fost pentru moment oprit.
CITEȘTE ȘI PIB a crescut, anul trecut, cu 3,7%, peste prognoza CNP, dar sub estimările analiștilor La începutul acestui an, ministrul Comunicațiilor, Marius-Raul Bostan, a anunțat că evaluează posibilitatea ca acțiuni ale Poștei Române să fie vândute printr-o ofertă publică de acțiuni (IPO).
"Suntem deciși să lansăm un plan de restructurare și de management pentru o perioadă mai lungă, pentru a face din această companie una fanion a economiei. În același timp, evaluăm posibilitatea unui IPO, deoarece procesul de privatizare început a eșuat. O să încercăm să facem din această companie una publică. Statul va deține în continuare participații, dar trebuie să intre într-un proces de transparentizare și de întărire a managementului", a spus ministrul Bostan, în urmă cu o lună.
O privatizare fără acționar strategic pare de bun simț, în condițiile în care investitorii interesați sunt de fapt companii naționale de poștă, deținute în multe cazuri chiar de statele de origine. La bpost, statul belgian are 50% plus 488 de acțiuni, angajații dețin 0,46%, iar un pachet de 49,54% din acțiuni reprezintă free float.
Chiar dacă la Deutsche Post statul mai controlează doar 21% din acțiuni, prin intermediul băncii KfW, subvențiile acordate sunt consistente. Comisia Europeană a aprobat în 2012 compensații de 5,6 miliarde de euro pe care guvernul le-a plătit pentru a acoperi costul serviciilor poștale între 1990 și 1995.
Marea Britanie a obținut tot atunci acordul CE pentru a oferi suport de 1,4 miliarde euro pentru UK Post Office Ltd, cu scopul de a menține deschise și a moderniza oficiile nerentabile comercial din zona rurală.
