Rezultatele 26 - 50 din 77 pentru "banci de stat"

Fondul Național de Garantare Creditelor pentru IMM nu are încă o dată exactă pentru redeschiderea platformei IMM Invest, gestionarea acesteia fiind preluată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciul Român de Informații (SRI).

Programul IMM Invest, prin care Guvernul intenționează să acorde IMM-urilor garanții de stat pentru credite destinate investițiilor sau asigurării capitalului de lucru, a fost anunțat ca lansat astăzi de ministrul Finanțelor, dar site-ul prin care trebuie încărcate aplicațiile are probleme de funcționare, foarte posibil din cauza numărului ridicat de accesări.

Cluburile sportive private ar putea fi incluse în programul IMM Invest, care acordă întreprinderilor mici și mijlocii garanții de stat pentru credite destinate investițiilor sau asigurării capitalului de lucru. Un proiect legislativ pentru includerea în program a structurilor sportive de drept privat, cu și fără personalitate juridică, a fost inițiat de câțiva lideri PSD și ALDE.

Dobânzile pentru creditele garantate de stat acordate IMM și microîntreprinderilor vor avea, după perioada de expirare a granturilor de acoperire a dobânzilor și comisioanelor, marje de 2% pentru finanțarea investițiilor și de 2,5% pentru credite și linii de credit pentru capital de lucru. Ratele dobânzilor la creditele pentru IMM și microîntreprinderi vor fi calculate ca ROBOR la 3 luni plus o marjă fixă de 2,0% pe an pentru creditele de investiții și de 2,5% pe an pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, potrivit normelor metodologice de aplicare a Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST România, aprobate luni de Guvern. În termen de 7 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a normelor, instituțiile de credit transmit FNGCIMM cererile de înscriere în program.

Guvernul a modificat și relansat programul IMM Invest, prin care intenționează să acorde IMM-urilor garanții de stat pentru credite destinate investițiilor sau asigurării capitalului de lucru. Odată cu publicarea în Monitorul Oficial a normelor, programul devine unul dintre principalele instrumente prin care statul intenționează să susțină segmentul mediului de afaceri cel mai afectat de criza cauzată de epidemia de coronavirus, cel al IMM-urlor.

Guvernul dispune de resurse financiare, în principal rezerva de valută, pentru mai multe luni și analizează în prezent variantele pentru asigurarea necesarului de finanțare în această perioadă, în contextul în care deficitul ar urma să treacă de 6% în acest an, ca urmare a cheltuielilor ridicate ale Guvernului pentru sprijinirea sistemului de sănătate, dar și a companiilor și populației, a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.

Ministerul Finanțelor nu a reușit să împrumute luni 690 de milioane de lei, sumă pe care a încercat să o atragă printr-o de obligațiuni. Toate ofertele primite s-au situat la circa 89,3 milioane de lei, cu mult sub suma vizată, astfel că nu putem spune că Guvernul a refuzat să se împrumute pentru că nu i-au convenit dobânzile. Aceasta este a doua licitație ratată în martie, după ce la finele săptămînii trecute nu a reușit să împrumute 575 milioane lei. Cererea din partea investitorilor și băncilor este redusă în acest moment, în contextul în care, din cauza impactului coronavirus pe piețele financiare, mulți investitori străini se retrag de pe regiune, iar băncile locale au nevoie să-și asigure lichiditatea. Situația, dacă se perpetuează, ar putea pune probleme Guvernului, confruntat deja pentru lunile următoare cu perspectiva unor încasări la buget sub așteptări și a unor cheltuieli mai mari comparativ cu cele planificate. Ministerul Finanțelor are și un buffer, rezerva de valută, care ar permite statului să reziste fără împrumuturi o perioadă, însă aceasta poate fi doar o soluție pe termen scurt.

Ministerul Finanțelor a împrumutat joi 150 de milioane de euro pe 5 luni, în premieră la dobândă negativă, de -0,11% pe an. În timp ce pentru statele din zona euro este deja ceva comun să se împrumute la dobânzi negative, ca urmare a politicii monetare a Băncii Centrale Europene, pentru România este o premieră obținerea unui randament negativ, caz în care statul dă investitorilor înapoi mai puțin decât i-au împrumutat aceștia.

Guvernul s-a împrumutat în februarie la dobânzi în scădere, în foarte multe cazuri semnificativ mai reduse comparativ cu cele înregistrate în vară-toamnă, înainte de înlocuirea executivului susținut de PSD cu cel al PNL. Motivele pentru scăderea dobânzilor sunt repoziționarea investitorilor, care încep să prindă în preț organizarea de alegeri anticipate, dar și reducerea dobânzilor statelor pe piețele globale, în contextul în care investitorii se reorientează dinspre plasamente văzute ca fiind mai riscante, cum sunt cele în acțiuni, către active mai sigure, în mare parte datorie emisă de guverne.

Guvernul PNL s-a împrumutat, în cele trei luni care au trecut de la instalare, la dobânzi mai mari de pe piața internă comparativ cu ultimele trei luni ale Guvernului PSD, arată date analizate de Profit.ro. De asemenea, evoluția a fost una contrară costurilor de împrumut din regiune, precum Polonia și Ungaria. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a afirmat în mai multe rânduri că Finanțele se împrumută mai ieftin comparativ cu perioada Guvernului PSD, iar săptămâna trecută a declarat într-un interviu Adevărul, despre articole din presă referitoare la împrumuturile contractate de stat, că "nu înțeleg titlurile acestea isterice, plătite, cred că sunt plătite de către PSD și se creează o isterie falsă în România". Motivul creșterii dobânzilor a fost revizuirea deficitului bugetar în urcare pe final de an, decizie determinată, potrivit noului Guvern, de plata unor cheltuieli și facturi întârziate și ascunse de către precedentul Executiv. Brusc, statul a avut nevoie să împrumute semnificativ mai mult în noiembrie și decembrie, motiv pentru care și investitorii au cerut dobânzi mai mari.

Cele 3 miliarde de euro împrumutate de Ministerul Finanțelor prin emisiunea de obligațiuni derulată săptămâna trecută pe piețele externe au intrat astăzi în contul Finanțelor de la BNR. Fondurile vor merge, cel mai probabil, la refacerea rezervei de valută a Finanțelor. Profit.ro a scris la mijlocul lunii ianuarie că rezerva de valută a scăzut semnificativ pe finalul anului trecut, în contextul în care ministerul s-a folosit de resursele respective pentru a-și acoperi pe final de an necesarul de împumut, devenit brusc forte ridicat, în contexul revizuirii în creștere a deficitului bugetar.

Guvernul împrumută în fiecare an sume mari de bani pentru a acoperi deficitul bugetar, estimat la un nivel foarte ridicat și anul următor, dar și pentru a achita, proces numit rostogolire, datoria veche ajunsă la scadență. Anul acesta, din suma totală de 86,9 miliarde lei pe care statul urmează să o împrumute, 40,6 miliarde de lei sunt datorie nouă, necesară pentru acoperirea deficitului bugetar, iar 46,3 miliarde lei sunt împrumuturi contractate pentru a putea plăti datoriile vechi ce ajung anul acesta la scadență. Cele mai încărcate luni la plata datoriilor sunt februarie, aprilie, septembrie și octombrie, în timp ce lunile iulie și decembrie, fără scadențe, dar și iunie, cu doar 50 de milioane de lei, sunt cele mai relaxate.

Guvernul vrea ca în următorii ani să împrumute de pe piețele externe în medie circa 5-6 miliarde de euro pe an, potrivit unui document al Ministerului Finanțelor, analizat de Profit.ro. Suma ar urma să varieze în funcție de evoluția necesităților de finanțare și ar putea depăși astfel, cele 5 miliarde de euro împrumutate de stat de pe piețele externe în 2019, prin cele două ieșiri, din martie, când a fost luată o sumă record de 3 miliarde de euro, și iulie, când guvernul de la acel moment a atras alte 2 miliarde de euro.

Explozia deficitului bugetar în ultimele luni ale anului a pus Ministerul Finanțelor în situația de a avea brusc un necesar de finanțare mult mai mare decât cel planificat. În noiembrie, planul de împrumuturi pentru tot anul 2019 a fost modificat de la aproape 73 de miliarde de lei inițial la 90 de miliarde de lei și, chiar dacă a accelerat cât a putut împrumuturile din piața internă, în lei și valută, ministerul a rămas, cel mai probabil, cu un necesar neacoperit de circa 9 miliarde de lei. În contextul în care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis că banca centrală nu agreează acoperirea sumei din rezerva de valută a Ministerului Finanțelor, Trezoreria este nevoită să acopere această sumă, sau măcar cea mai mare parte a ei, din împrumuturi pe termen scurt luate de la băncile comerciale.

Costurile de finanțare ale Guvernului au crescut semnificativ în luna care a trecut de la instalarea executivului condus de premierul Ludovic Orban, în timp ce în cazurile Poloniei și Ungariei variațiile au fost nesemnificative. Și mai îngrijorător este că diferența dintre costurile la care se împrumută România și cele ale Poloniei este la cel mai ridicat de la finele anului 2012, relevă datele Profit.ro. Creșterea costurilor de împrumut ale României cu circa 0,4 puncte procentuale într-o lună a fost determinată de revizuirea drastică a estimării de deficit bugetar pentru anul acesta. După schimbarea guvernului, noul Executiv a acuzat că cifrele referitoare la deficitul bugetar erau "cosmetizate" și a majorat estimarea de deficit de la 2,72% la 4,4%. Cum asta înseamnă împrumuturi foarte mari în noiembrie și decembrie pentru acoperirea deficitului, costul la care România primește cu împrumut bani de la investitori a urcat.

Guvernul a împrumutat în noiembrie de pe piața internă 8,2 miliarde de lei în lei și euro, o sumă foarte ridicată, cea mai ridicată începând cu luna iulie, când statul a ieșit pe piața externă, de unde a luat doua miliarde de euro. Deși suma de 8,2 miliarde de lei este peste ținta indicativă de 5 miliarde lei anunțată pentru noiembrie, Ministerul Finanțelor rămâne cu un necesar de finanțare care s-ar putea situa în decembrie la circa 16-17 miliarde de lei, având în vedere noul deficit din rectificarea bugetară. Totalul împrumuturilor pentru primele 11 luni a ajuns la 73,6 miliarde lei, dar necesarul de finanțare al Guvernului pentru tot anul se va situa la 90 de miliarde de lei.

Guvernul a împrumutat în luna octombrie 4,3 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat către bănci și investitori, cu circa 300 de milioane de lei mai mult față de ceea ce a anunțat la începutul lunii, potrivit calculelor Profit.ro. Totalul pentru primele 10 luni din acest an a urcat astfel la 65,5 miliarde de lei, 90% din necesarul anunțat pentru întreg anul. După ce în septembrie Ministerul Finanțelor a avut oarecare probleme la obținerea de împrumuturi, cu trei licitații ratate, în octombrie lucrurile au mers ceva mai bine pentru stat. A împrumutat mai mult decât a anunțat, chiar dacă la costuri ușor mai ridicate pe unele maturități, o singură licitație fiind ratată, cea de pe 10 octombrie, ziua în care în Parlament se vota moțiunea de cenzură.

Guvernul a împrumutat în septembrie 2,83 miliarde de lei, iar totalul pentru primele nouă luni ale acestui an a urcat la 61,1 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro. Suma atrasă în septembrie este cea mai redusă începând cu luna februarie și sub cea planificată, însă aceasta nu este o problemă, întrucât statul are deja împrumutată circa 85% din suma de care a anunțat că are nevoie pentru tot anul. De asemenea climatul extern a fost mai puțin favorabil, în timp ce situația internă, politică și economică, este percepută de investitori ca fiind mai riscantă. În acest context, Finanțele au înregistrat în septembrie trei licitații ratate. Același număr de licitații ratate a mai fost consemnat în ianuarie 2018, iar mai multe, respectiv patru, în decembrie 2017.

Sistemul IT al ANAF cauzează probleme nu doar celor care vor să declare venituri și să-și achite datoriile către stat, ci și firmelor care au furnizat bunuri sau servicii statului și încasează bani pentru acestea. Din cauza căderilor repetate ale infrastructurii IT a ANAF, firmele au ajuns să aibă probleme și cu accesul la banii din conturile deschise la Trezoreria statului, conturi în care autoritățile le virează sumele, potrivit unor mesaje transmise Profit.ro de către oameni de afaceri.

Suma împrumutată de Guvern anul acesta a crescut în august cu 3,86 miliarde de lei și a ajuns la 58,3 miliarde de lei pentru primele opt luni. Comparativ cu cele 14,2 miliarde de lei împrumutate în iulie, când statul a luat bani și de pe piețele externe, respectiv 2 miliarde de euro, august a fost o lună liniștită. Suma atrasă, doar de pe piața internă, a fost de 3,86 miliarde de lei, ușor sub ținta anunțată de 4 miliarde de lei. Obiectivul pentru întreg anul este de 72 miliarde de lei, astfel că, în septembrie-decembrie, autoritățile trebuie să mai împrumute aproape 14 miliarde de lei. La o medie de 3,5 miliarde de lei pe lună, acest lucru pare facil. Finanțele au profitat în august de faptul că au împrumutat deja destul de mult din suma pe care intenționează să o atragă în acest an și au obținut dobânzi mai reduse de la bănci și investitori.

Guvernul a împrumutat în luna iulie o sumă mare, de 14,2 miliarde de lei, care include fonduri atrase prin vânzarea de obligațiuni în valoare de 2 miliarde de euro pe piețele externe la începutul lunii, dar și împrumuturi luate de la bănci și investitori de pe piața internă, în total 4,72 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro. Suma de 4,72 miliarde de lei luată prin emisiuni de obligațiuni pe piața internă este ușor mai redusă comparativ cu iunie, când autoritățile au marcat un record pe acest segment de finanțare a datoriei publice. Până în luna iulie, împrumuturile au trecut deja de 54 miliarde de lei, cam trei sferturi din cât a planificat Guvernul pentru întreg anul.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 706 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni scadentă în septembrie 2023. Lichiditatea din sistemul bancar se menține amplă înainte de încheierea perioadei curente de menținere a rezervelor minime obligatorii, în condițiile în care băncile au plasat circa 9 miliarde de lei la BNR pe o perioadă de o săptămână.

Guvernul a împrumutat în iunie prin vânzarea de titluri de stat în lei 7,1 miliarde de lei, o sumă record pentru o singură lună, conform datelor analizate de Profit.ro. Împrumuturile foarte mari ale statului sunt în contextul în care investitorii străini au revenit puternic pe piețele din regiune, inclusiv România, ca urmare a evoluțiilor și așteptărilor pentru dobânzi reduse în SUA și zona euro. Ministerul Finanțelor a profitat de acest context favorabil și a recuperat din rămânerile în urmă la programul de finanțare de pe piața internă, înregistrate în primele luni ale anului.

Guvernul a împrumutat în luna mai în jur de 7 miliarde de lei, de la bănci și populație, peste media lunară a anului trecut, iar totalul de la începutul anului și până la finele lunii mai a urcat la aproximativ 33 de miliarde de lei, potrivit datelor Profit.ro. Autoritățile par să fie în grafic cu împrumuturile, având în vedere că pentru întreg anul au nevoie de circa 72 miliarde de lei. Din totalul de 72 de miliarde de lei (cca 15 miliarde euro), suma de 44 miliarde de lei este prevăzută pentru plata datoriilor care ajung la scadență în cursul acestui an, iar restul - pentru acoperirea deficitului bugetar.

Ministerul Finanțelor vrea să ajungă la un număr cât mai mare de români cu programul Tezaur, de vânzare de titluri de stat către populație, și intenționează să revitalizeze programul printr-o promovare mult mai amplă a acestuia, precum și prin introducerea vânzării titlurilor prin intermediul băncilor comerciale, a declarat pentru Profit.ro ministrul de resort, Eugen Teodorovici. În prezent, titlurile de stat pot fi cumpărate de populație doar prin Trezorerie și Poștă, iar sumele împrumutate astfel de Finanțe au scăzut în ultimele luni.