Guvernul a motivat introducerea taxei pe activele bancare calculate în funcție de rata Robor prin nevoia de a descuraja băncile să crească acest indicator, pentru a feri populația de scumpiri la credite. Coerența unei astfel de argumentări a fost pusă sub semnul întrebării de guvernatorul BNR, care a arătat că Guvernul poate remedia oricând, simplu, problemele legăturii dintre Robor și ratele la credite ale persoanelor fizice, eliminând-o pur și simplu din ordonanța de urgență care a impus-o în 2010. Isărescu va face mai multe propuneri Finanțelor în privința taxei pe active în Comitetul de Supraveghere Macroprudențială pe care-l va convoca în sesiune extraordinară, după ce BNR va aprofunda efectele ordonanței.
Legarea Robor de formularea “dobânda la care se calculează creditele populației” s-a făcut în 2010 printr-o ordonanță, a amintit Isărescu în conferința organizată marți după anunțarea deciziilor Consiliului de Administrație al BNR: “Dacă nu mai place această legătură, să modifice acel articol din ordonanță!”.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Guvernatorul a revenit asupra sugestiei pe parcursul conferinței, după ce a amintit că BNR a păstrat nemajorată în ultima perioadă rata dobânzii de politică monetară, în ciuda așteptărilor de creștere din prima parte a anului trecut, stabilitate câștigată cu greu și care se poate pierde repede: “Dobânzile nu au explodat. Ne duceam prin vară la Parlament și se vorbea de dobânzi de 10-12%. Și uite că le-am păstrat aici! Dacă există o nemulțumire chiar și la nivelul actual, v-am spus, o soluție mult mai simplă este să se renunțe la această legătură cu Robor-ul. Ea s-a introdus, dacă nu mă înșel, când Robor era 10% și atunci s-a considerat că e o legătură bună. Acum că Robor e 3% sau 2%... uite că apar discuții”.
În OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, la articolul 37, litera a), s-a prevăzut că în contractele de credit cu dobândă variabilă "dobânda va fi raportată la fluctuațiile indicilor de referință EURIBOR/ROBOR/LIBOR/rata dobânzii de referință a BNR, în funcție de valuta creditului, la care creditorul poate adăuga o anumită marjă, fixă pe toată durata derulării contractului;”
Discuția detaliată pe această soluție a eliminării legăturii dintre dobânzile variabile la credite și rata Robor, modificând OUG 50, Isărescu nu vrea să o poarte deocamdată public, ci în cadru instituțional, în Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială (CNSM), pe care îl conduce și din care face parte și ministrul Finanțelor Publice: “Nu dorim să tulburăm mai mult decât trebuie o atmosferă care este oricum tulburată. Dați-ne puțin timp să discutăm serios, nu la televizor. Vă cerem doar un moment de răgaz și de cugetare. Că e greu și pentru noi.”
Eliminarea legăturii dintre costul creditelor acordate persoanelor fizice și indicatorul Robor a fost propusă, la finele lui 2017, și de președintele de onoare al Asociației Române a Băncilor, Radu Grațian Ghețea. La seminarul EU-Cofile din acel an, Ghețea spunea că va propune băncilor din ARB să ia în calcul voluntar variante de eliminare a legăturii sau să poarte o dezbatere pe această temă: "Ar fi de dorit ca la creditele pentrui persoane fizice să nu mai fie legat atât de mult costul creditelor de un indicator - Robor - care este atât de puțin controlat de către clienți". În opinia sa, un model cu care să fie înlocuită actuala formulă, unde marja fixă comercială a băncii se adaugă indicatorului Robor, ar putea fi dobânda "prime rate" pe care băncile o acordă celor mai buni, mai puțin riscanți clienți, la care, pentru ceilalți clienți, se adaugă marje în funcție de profilul lor de risc.
Tot în CNSM, după aprofundarea impactului ordonanței, Isărescu spune că poate face mai multe propuneri și sugestii de îmbunătățire a legislației, deși BNR nu poate modifica direct legi. Guvernatorul nu a confirmat, la o întrebare, dacă propunerile de îmbunătățire vor include și alternativa unei taxe în cotă fixă pe active, cum există în Ungaria și alte state, nu legată de rata Robor, mai puțin problematică din perspectiva interferenței cu politica monetară, deși la fel de împovărătoare pentru bănci: “Vor hotărî băncile, iar punctul nostru de vedere îl vom spune într-un cadru reglementat, numit Comitetul de Supraveghere Macroprudențială. Chiar că suntem o instituție serioasă și nu discutăm pe la televiziuni lucruri cu implicații atât de mari.”
Isărescu a subliniat că piața monetară este esențială pentru asigurarea echilibrelor monetare și valutare din România, iar Robor este un indicator al acestei piețe. Regementat prin norme BNR, acesta ajută banca centrală, care nu poate renunța la el doar pentru că, printr-un act normativ de acum 8 ani, Guvernul a legat dobânda creditelor pentru populație de el: “Robor e indice pe piața monetară. Cine a spus că e influențat de BNR a spus-o ca pe o acuză, dar așa e. El nu se poate mișca decât în jurul dobânzii de politică monetară, dar nu noi, la BNR, am legat dobânzile la credite de Robor. Noi nu putem să renunțăm la piața monetară pentru că nu am mai avea prin ce să transmitem politica”.
Isărescu a respins acuzele făcute de politicieni conform cărora băncile ar acționa ca un cartel la stabilirea ratei Robor: “Ce cartel poți avea când aceeași bancă poate cota și ca vânzător și ca cumpărător? Păi ce face? Își dă cu parul în cap dacă poate fi în același timp cumpărător de bani...ar fi sinucideri în lanț acolo. Ce e nebunia asta pe care au lansat-o unii? Nu se poate așa ceva?”
În opinia sa, piața monetară a funcționat foarte bine anul trecut, iar așteptările inițiale pesimiste în privința inflației și creșterii dobânzii de politică monetară s-au îmbunătățit: “Ați văzut că s-a dus (n.r Robor) pe termen scurt dincolo de 3,5%? Nu. S-a dus cel pe 12 luni. De ce? Pentru că lumea credea că vom duce rata de politică monetară la 3- 3,5%. Asta era discuția astă vară. Deci reducerea a venit pe măsură ce inflația a început să scadă. Au început să vorbească: măi, parcă au dreptate ăștia de la banca națională, uite că nu mai majorează rata de politică monetară. Și s-au calmat lucrurile.”
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât, în ședința de marți, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an.
Totodată, neschimbate au rămas și rata dobânzii pentru facilitatea de depozit - la 1,5% pe an și rata dobânzii aferente facilității de creditare - la 3,5% la sută pe an.
BNR a păstrat neschimbate și nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
