BCR - amendată cu 35.000 de lei pentru că a poprit tot salariul unui client. Cum se apără banca și ce zice instanța

Banca Comercială Română a fost amendată cu 35.000 de lei de Protecția Consumatorului pentru că a poprit salariul unui client peste cota permisă de lege. Banca susține că nu avea de unde să știe de unde vin banii și că doar a pus în aplicare solicitarea unui executor. Instanța de judecată nu a fost însă de acord cu argumentele băncii.

UPDATE: Vezi la finalul articolului precizările BCR cu privire la procedura popririi, oferite de bancă la solicitarea Profit.ro.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

BCR a fost amendată în februarie 2024 de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor - CJPC Prahova după ce a primit reclamație de la un client al băncii că banca i-a pus poprire pe întreg salariul, peste limita legală de o treime, conform datelor analizate de Profit.ro.

Mai mult, după demersurile clientului, banca i-a dat la dispoziție doar 90 de minute să facă plățile către companiile de utilități sau pentru a folosi sumele neutilizate după virarea sumelor poprite, reiese dintr-o motivare a Judecătoriei Sectorului 6, unde banca a făcut contestație, care a fost însă respinsă de instanță în faza de fond.

Contul curent al clientului băncii a fost poprit la data de 21.12.2023 pentru o datorie de aproximativ 28.500 de lei, la cererea unui executor judecătoresc. Banca a transferat însă către contul de poprire întregul salariu încasat de client, în valoare de 965 de lei, în condițiile în care Codul de procedură civilă prevede că veniturile salariale nete pot fi urmărite doar până la o treime.

CITEȘTE ȘI BERD a investit 707 milioane de euro în România în 2024. Trei sferturi din bani au mers în finanțarea regenerabilelor și eficiență energetică

Banca admite că a poprit întregul salariul al clientului, dar spune că a avut doar calitatea de terț-poprit, poprirea nu este un produs al băncii pentru care poate fi tras la răspundere și nu avea cum să știe care era proveniența sumelor, din momentul ce contul curent nu era unul special, drept pentru care toate sumele încasate în acel cont se virează automat către un cont colector de popriri și ulterior organului de executare, prin operațiuni automate. „Salariul sau orice altă sumă rulată prin acel tip de cont își pierde individualitatea și se operează automat pe popririle înființate, active”, se arată în cererea băncii depusă la instanță.

„În situația în care a fost indisponibilizată o sumă mai mare decât cea prevăzută la art. 729 C.proc.civ., având în vedere că poprirea a fost înființată de către executorul judecătoresc atât asupra veniturilor realizate din pensie cât și asupra veniturilor obținute de (la) alți doi angajatori, nu poate fi considerată o culpă a petentei care a dat curs dispoziției de poprire, iar ulterior consumatorului i-a fost restituită suma poprită excedentar, nefiindu-i afectate interesele economice”, mai arată BCR.

Mai mult, susține banca, nu a primit de la data înființării până la data desființării popririi date de la executor care să arate că în acel cont deschis la BCR de către clientul-poprit se încasau și alte sume decât cele supuse executării, respectiv sume exceptate de la poprire.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Bătăliile arbitrale cu ″regenerabilii″: România obține și o victorie, după înfrângerea de anul trecut. Scapă de despăgubiri de peste un sfert de miliard de euro

Apărarea băncii nu este primită însă de judecătorul de la Judecătoria Sectorului 6, care arată că proveniența sumelor este vizibilă în extrasul de cont, unde se precizează că este vorba de salariu.

„Astfel, petenta a recunoscut că trebuia să poprească numai ⅓ din veniturile provenind din salarii ale clientului, iar în ceea ce privește suma de 965 de lei, în ciuda faptului că a afirmat că era o încasare necodificată, considerată plată comună, totuși, această susținere este contrazisă de extrasul de cont, atașat dosarului cauzei (f. 95 verso), de unde rezultă expres proveniența sumei de bani (,,salariu nov. 23”), sens în care nu se justifică exceptarea de la regulile prevăzute de art. 729 C.proc.civ. Totodată, petenta nu a făcut dovada că datele clientului nu ar fi fost actualizate.

În plus, așa cum menționează și în plângerea formulată, la data de 15.01.2024 petenta a restituit clientului diferența de 965 lei, indisponibilizată fără bază legală, în lipsa unei hotărâri a instanței de executare, recunoscând astfel conduita culpabilă”, arată judecătorul.

Mai spune instanța că apărarea băncii cum că este vorba de un cont curent, fără destinație specială, în care sumele virate își pierd individualitatea, nu poate fi reținută, „având în vedere că obligația băncii de a popri sumele rezultând din venituri salariale are natură legală, nefiind indicată o excepție care să înlăture răspunderea băncii în acest sens”.

Judecătorul mai arată că banca nu a făcut dovada că a furnizat clientului informații prin Call Center, „în ciuda apelării repetitive de către client, iar ulterior popririi, procedura deblocării sumelor rămase în contul bancar a fost una împovărătoare pentru client, aceasta fiind oricum temporară, pe o durată nerezonabil de scurtă, de 90 de minute”.

Dincolo de situația în sine, care e relativ simplă, speța deschide discuția răspunderii băncilor în problema executărilor silite.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Chinezii de la Haier Tech închid fabrica din Prahova, toți angajații vor fi disponibilizați. Ajutor de stat anulat. Anterior au fost sute de concedieri

În situația de față, suma executată nu provine dintr-o datorie la BCR, ci la alt creditor. Cum banca este terț-poprit, ea răspunde la solicitările legale venite din partea executorului. Însă instanța arată că banca are și responsabilitatea de a analiza solicitările venite de la executor, care nu pot fi aplicate fără a lua în considerare interesele consumatorilor și limitele prevăzute de Codul Civil.

BCR susține că a fost amendată nelegal, în temeiul Ordonanței de Guvern 21/1992 privind protecția consumatorilor, când există legislație specială, Legea 363/2007 privind practicile comerciale incorecte, care ar trebui să se aplice cu prioritate față de legislația generală. Mai mult, în opinia băncii, clientul ar fi trebuit să ceară remedierea situației pe calea contestației la executare, dat fiind că datoria nu implica banca, în calitate de terț-poprit.

Prevederile din lege pe baza cărora a fost amendată BCR, reținute de instanță sunt: art. 7 lit. c) lin. 2 din OG 21/1992 privind protecția consumatorilor, potrivit căruia prestatorii de servicii sunt obligați să presteze numai servicii care nu afectează viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora; respective art. 9 din același act normativ, potrivit căruia operatorii economici sunt obligați să pună pe piață numai produse sau servicii care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate și să se comporte în mod corect în relațiile cu consumatorii.

Instanța arată că există două raporturi juridice, unul dintre bancă și consumator, pentru care se aplică prevederile OG 21/1992, și unul între bancă și executorul judecătoresc, pentru care se aplică prevederile Codului de Procedură Civilă în ceea ce privește poprirea. Aceste două raporturi „deși sunt distincte, ele se întrepătrund”.

CITEȘTE ȘI Uniunea Europeană vrea un ”deal” cu Trump privind apărarea europeană, în schimbul păcii comerciale, anunță Comisia Europeană

„Tot în temeiul Codului de procedură civilă și în cadrul aceluiași raport juridic bancă-executor, banca este constrânsă să vireze, ca urmare a înființării popririi, sumele din contul poprit însă doar în limitele prevăzute de art. 729 CPC (indicat în procesul verbal contestat), în situația în care se aplică una din ipotezele prevăzute de textul de lege.

Or, în speță, deși banca avea obligația față de consumator să presteze serviciul de administrare a contului în limitele legii (conform OG 21/1992), ca urmare a raportului juridic dintre bancă și executorul judecătoresc (guvernat de CPC) petenta a lezat interesele consumatorului virând sume din contul administrat ce erau interzise de lege a fi poprite”, arată instanța.

Astfel, menționarea art. 729 din Codul de Procedură Civilă reprezintă contextul în care banca a lezat interesul consumatorului, însă banca nu a fost amendată pentru încălcarea CPC, ci pentru că, „prin încălcarea dispozițiilor referitoare la limitele popririi, prevăzute în CPC a lezat interesul consumatorului, având în vedere raportul juridic dintre bancă și consumator”.

Instanța mai arată și că nu este vorba de o tranzacție comercială în acest caz, astfel încât să se aplice legislația specială privind practicile comerciale incorecte, ci că se aplică legislația generală, „deoarece prin acțiunea sa, petenta a lezat interesele economice ale consumatorului”.

CITEȘTE ȘI Hoții de tractoare devin o amenințare serioasă în Europa de Vest: Au fost găsite în România!

În ceea ce privește sancțiunea pecuniară, Judecătoria Sectorului 6 a păstrat sumele precizate de ANPC: 15.000 de lei pentru încălcarea art. 7 și 20.000 de lei pentru încălcarea art. 9.

Banca a atacat, în decembrie, soluția cu apel la Tribunalul București. Dosarul nu are încă un prim termen.

Precizările BCR

Banca a furnizat, la solicitarea Profit.ro, o serie de precizări legate de popriri, menționând însă că acestea au caracter general, fără să comenteze cazul prezentat în articol. Profit.ro a întrebat BCR dacă banca verifică sursa sumelor înainte să aplice cererea de la executor sau dacă blochează integral fără verificări venituri din salarii, pensii, alocații. BCR menționează că are un sistem automat care codifică tipul contului după veniturile care intră acolo, dar că există și situații izolate în care aceste conturi nu sunt codificate în timp util, spre exemplu când apare un angajator nou. Banca mai spune că rectifică aceste situații la solicitarea clientului. De asemenea, banca confirmă că există un interval standard de 90 de minute în care clientul poate face plăți din contul poprit, dar că acesta poate fi extins la cerere - perioada limitată este necesară pentru a proteja interesele creditorilor, arată banca.

Precizările băncii, integral:

• Înființarea popririi asupra conturilor bancare se realizează în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare prevăzute în Codul de Procedură Civilă, dispoziții în urma cărora banca devine terț poprit, calitate ce determină obligații în sarcina bancii, dar și restricții cu privire la operațiunile ce pot fi derulate prin conturi de către clientul debitor vizat de măsură.
• Poprirea se instituie până la valoarea indicată în adresa de înființare a popririi, iar banca instituie un blocaj asupra conturilor debitorului egal cu valoarea sumei urmărite.
• Procesul de poprire este automatizat, însă această automatizare nu exclude verificările efectuate de bancă.
• Astfel, sumele incasate în cont sunt analizate din punctul de vedere al procesului de executare silită declanșat împotriva clientului debitor, cu respectarea legislației în vigoare aplicabile, prin procesele interne ale băncii sau punctual la cererea clientului, atunci când cererea transmisă de client este procesată înainte de realizarea verificarilor interne, iar sumele ce se cuvin acestuia sunt deblocate în vederea retragerii/utilizării.
• Automatizarea procesului de poprire presupune inclusiv eliminarea automată de la poprire a încasărilor în conturile debitorilor provenite din conturi codificate ca fiind conturi de plăți salarii/pensii/alocații.
• Există însă și situații izolate, ca, de exemplu, cea a sumelor cu astfel de destinație care provin din conturi noi/angajatori noi care nu sunt deja codificate ca fiind conturi de plată salarii. Astfel, pot aparea situații excepționale în care, de la momentul încasării în cont și până la eliberarea către client a sumelor cuvenite, acestea să rămână blocate în totalitate, până la verificarea lor, fără ca acestea să fie, însă, virate către executorul care a înființat poprirea. Aceasta nu înseamnă, însă, că banca ar popri nelegal sume din conturile clientilor, ci că banca își indeplinește obligațiile legale ce îi revin în calitate de terț-poprit.
• Referitor la timpul acordat debitorilor pentru utilizarea sumelor ce li se cuvin, precizăm că acesta este presetat la 90 de minute, însă poate fi extins la cerere, pe toata durata zilei bancare. Presetarea acestuia la o durata limitată este determinată de obligația ce revine băncii de a se asigura că sumele care nu sunt exceptate de la poprire sunt colectate.
• Astfel, în perioada în care contul este deblocat, există posibilitatea ca în acesta să fie încasate sume noi ce sunt afectate de executarea silită în cota stabilită prin dispozițiile legale în vigoare, iar clientul debitor ar putea utiliza sumele în cauză, determinând încălcarea obligațiilor ce revin terțului poprit - banca, situație în care executorul sau creditorul ale cărui interese ar fi prejudiciate prin nevirarea la poprire a sumelor se impun a fi poprite conform dispozițiilor legale poate declanșa împotriva băncii procedurile de validare a popririi.
• Procesele instituite la nivelul băncii sunt de natură a asigura, deopotrivă, protejarea drepturilor atât ale debitorilor, cât creditorilor care dețin un titlu executoriu împotriva acestora și ale căror executări sunt încuviințate de instanțe, banca fiind doar un terț poprit care este ținut să respecte obligațiile instituite de lege în sarcina sa în această calitate.
• Astfel, precizăm că, în gestionarea situațiilor ce privesc clienții împotriva cărora a fost declanșată procedura de executare silită prin poprirea asupra conturilor bancare, banca respectă obligațiile legale ce sunt stabilite în sarcina terțului poprit prin dispozițiile legale din materia popririi, depune toate eforturile și alocă toate resursele necesare pentru a respecta și a nu îngrădi depturile debitorului urmărit, punând la dispoziția acestuia sumele ce i se cuvin.