Autori

Guvernul a mai introdus o taxă auto, transformată ulterior în timbru de mediu, în Guvernul Tăriceanu, pe care a fost însă obligată ulterior, de Curtea Europeană de Justiție, să o restituie integral șoferilor, chiar și după ce forma taxei a fost schimbată de guverne de trei ori. Impactul bugetar pentru restituirea tuturor acestor taxe a fost de 6,5 miliarde lei.

Cota unică a adus beneficii economice, beneficii în ce privește colectarea de venituri la bugetul statului și a sprijinit formarea în România a unei clase de mijloc, afirmă experți ai Academiei de Studii Economice (ASE) în cadrul studiului "Sistemul fiscal din România: prosperitate, convergență și sustenabilitate fiscal-bugetară", realizat la solicitarea Concordia. Potrivit reprezentanților Concordia, există în prezent, în contextul reformei fiscale pe care România trebuie să o implementeze ca parte a PNRR și a planului fiscal, pericolul renunțării la cota unică și înlocuirea acesteia cu un sistem de impozitare progresivă.

Rasirom, companie care funcționează în coordonarea Serviciului Român de Informații (SRI) și este responsabilă cu implementarea de infrastructuri critice și sisteme esențiale, ar putea finaliza până la sfârșitul acestui an e-Trezor pentru Ministerul Finanțelor, un sistem de plăți care să permită plăți cu cardul și aplicație de internet banking pentru clienții Trezoreriei, potrivit informațiilor Profit.ro. Mai multe dintre sistemele informatice critice ale Finanțelor, sunt dezvoltate de Rasirom.

România a împrumutat astăzi de pe piața externă 2,8 miliarde de euro și 1,25 miliarde de dolari. Astfel, Guvernul a atras 1,4 miliarde euro prin vânzarea de obligațiuni pe 5 ani și 1,4 miliarde euro prin vânzarea de titluri pe 9 ani, potrivit Bloomberg. De asemenea, printr-o emisiune pe 12 ani, statul a atras 1,25 miliarde de dolari. Cererea din partea investitorilor a fost de 4,8 miliarde euro pentru titlurile în euro și de 2,6 miliarde dolari pentru cele în dolari. Cererea mai redusă a limitat posibilitatea statului de a reduce dobânzile pe care trebuie să le plătească.

Emisiunile de obligațiunile ale României lansate astăzi înregistrează o cerere mai slabă, cu subscrieri din partea investitorilor de 4,4 miliarde de euro pentru titlurile pe 5 și 9 ani în euro, potrivit Bloomberg, respectiv de 2,5 miliarde de dolari pentru titlurile pe 12 ani în dolari.

România a ieșit astăzi să se împrumute de pe piețele internaționale, potrivit agenției de presă Bloomberg. Astfel, Ministerul Finanțelor a ieșit cu titluri pe 5 ani și 9 ani în euro, precum și cu obligațiuni pe 12 ani în dolari. Dobânzile indicative din deschiderea emisiunii sunt foarte ridicate, ceea ce indică atât nevoia de bani a Guvernului, condițiile dificile de pe piețele externe, dar și percepția nu tocmai pozitivă a investitorilor privind finanțale și solvabilitatea statului român, după ce două mari agenții de rating au înrăutățit perspectiva ratingului de țară la negativă. Dobânzile vor fi, probabil, reduse în cursul zilei, pe măsură ce investitorii înaintează oferte.

Ministerul Finanțelor va pregăti "în cel mai scurt timp" modificări în ce privește "legislația privind falimentul, legislația privind incapacitatea de plată", astfel încât unele firme să nu se mai ascundă de plata datoriile restante către ANAF, iar statul să rămână fără posibilitatea de a executa silit bunuri în contul acestor datorii, a declarat ministrul Finanțelor, Barna Tanczos. Actualizarea legislației specifice insolvenței este prevăzută în planul fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană, unde sunt stabilite termene precise pentru această măsură și Finanțele arată că din analiza instituției, aproximativ 30% din decalajul fiscal la TVA (GAP-ul de TVA) este indus de insolvențe.

Guvernul a alocat ]n buget 2 miliarde de lei pentru plata unui ajutor one-off (o singură dată) către pensionarii cu venituri mici, dar până în prezent nu s-a discutat modalitatea de plată, dacă se va plăti o dată sau în mai multe tranșe, nu s-a discutat vreun prag de venit sub care să se acorde acest ajutor, a declarat astăzi ministrul Finanțelor, Banra Tanczos. Acesta a spus că în 1-2 săptămâni după aprobarea bugetului, Ministerul Muncii, în atribuțiile căruia intră acordarea ajutorului, va veni cu o analiză.

Deficitul bugetar s-ar putea situa anul acesta la 7,7% din PIB, peste ținta de deficit de 7% din PIB din proiectul de buget adoptat de către Guvern, atrage atenția Consiliul Fiscal (CF) într-o opinie privind construcția bugetară (practică obișnuită a instituției). CF afirmă că nu poate lua în considerare veniturile ipotetice având drept sursă îmbunătățirea colectării de către ANAF, astfel că estimează venituri inferioare cu circa 9,7 miliarde de lei, reprezentând circa 0,5% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget. CF identifică un necesar suplimentar de alocări la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu dobânzile în cuantum de cel puțin 4,5 miliarde de lei, reprezentând circa 0,2% din PIB. Totodată, există riscuri suplimentare cu privire la încadrarea în nivelurile proiectate pentru cheltuielile de personal și cele de asistență socială.

ANAF a colectat în ianuarie, în contextul în care proiectul de buget nu a fost încă adoptat, 44,7 miliarde lei, în creștere cu 7,5% față de anul trecut, a declarat în deschiderea ședinței de Guvern premierul Marcel Ciolacu, afirmând că informația primită de la ministrul Finanțelor este o "veste bună". Premierul nu a furnizat informații despre obiectivele ANAF pentru acest an, în care veniturile totale ale bugetului statului (nu doar cele de la ANAF) sunt prevăzute să crească cu 16,2%.