Cota unică a adus beneficii economice, beneficii în ce privește colectarea de venituri la bugetul statului și a sprijinit formarea în România a unei clase de mijloc, afirmă experți ai Academiei de Studii Economice (ASE) în cadrul studiului "Sistemul fiscal din România: prosperitate, convergență și sustenabilitate fiscal-bugetară", realizat la solicitarea Concordia. Potrivit reprezentanților Concordia, există în prezent, în contextul reformei fiscale pe care România trebuie să o implementeze ca parte a PNRR și a planului fiscal, pericolul renunțării la cota unică și înlocuirea acesteia cu un sistem de impozitare progresivă.
"Percepem un pericol, tocmai de asta am dorit această analiză din care să se vadă foarte clar cât de benefică a fost cota unică și că mai avem nevoie de ea cel puțin un deceniu de acum înainte. Diverși politicieni fac tot felul de declarații și acesta este un mod de a spune că <<Nu, nu avem nevoie de impozitare progresivă. Dimpotrivă, dacă facem, ne va fi mai rău>>, Cât despre alte creșteri de taxe, nouă nu prea ne place să vorbim despre creșteri de taxe. Am vrea să vedem că banii publici sunt cheltuiți efciient. Până acest lucru nu se întâmplă, nu văd de ce să vorbim despre creșteri de taxe. Odată ce demonstrezi că poți cheltui banii publici așa cum trebuie ... e o discuție ulterioră. Până atunci, din punctul nostru de vedere e închis", a declarat, în cadrul unei conferinț directorul executiv al confederației patronale Concordia, Radu Burnete.
Reprezentanții Concordia au afirmat că vor transmite studiul Guvernului, pentru a fi folosit la fundamentarea deciziilor legate de taxare.
Cota unică a fost adusă în discuție în ultimii ani în mai multe rânduri, mai ales din zona politicienilor PSD, ca fiind una dintre măsurile necesare pentru a corecta dezechilibrele bugetare ale statului. Cota unică a fost menționată, totodată, printre măsuri care pot fi luate în calcul, și de unele instituții internaționale, cum ar fi Banca Mondială sau FMI.
Guvernul are prevăzut în planul fiscal înceiat pe șapte ani cu Comisia Europeană (pentru reducerea deficitului) să adopta în acest an o reformă fiscală. Termenul pentru discutarea acesteia cu mediul de afaceri este primul trimestru, iar adoptarea ar trebui să fie în al doilea trimestru.â
Politicienii aflați la guvernare au afirmat însă că intenționează ca posibilele măsuri de reformă fiscală să fie discutate și adoptate abia în a doua jumătate a anului, cu implementare abia din 2026.
Prezentarea studiului este disponibilă aici.
Perioada următoare este una în care probabilitatea ca Guvernul să decidă creșteri de taxe este una foarte mare, afirmă Ionuț Dumitru, profesor la Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci si Burse de Valori, ASE, coordonator al studiului.
Actualul buget este construit cu o țintă de deficit bugetar cash de (și ESA) de 7%, după 8,65% cash anul trecut.
"7% deficit bugetar care încă este cu semn de întrebare, este un deficit bugetar uriaș. E o cale foarte lungă să ajungem de la 7% la 3%. Cum ajungem de la 7% la 3% în anii următori este o întrebare deschisă, la care nu avem răspuns în momentul de față. Sigur că nu poți să abordezi această problemă doar uitându-te la cheltuieli sau uitându-te la venituri. Cred că vom avea o combinație între cele două. Este clar că trebuie să adresezi și problema veniturilor bugetare, problema sistemului de taxe în general, dar nu să neglijezi partea de cheltuieli. Nu poți cere contribuabilului să plătească mai mult dacă nu arăți că ești atent și pe cheltuieli. Ca să răspund la întrebare, probabilitatea să avem creșteri de taxe mi se pare foarte mare", a afirmat Dumitru.
Potrivit acestuia, cota unică este un sistem de impozitare care și-a arătat efectele pozitive, iar schimbarea acestuia cu un alt sistem de taxare, ar fi o decizie riscantă.
Concluziile principale ale studiului converg către beneficiile unice ale implementării și menținerii cotei unice asupra economiei românești
Cota unică – un factor de stabilitate și creștere economică
Studiul arată că implementarea cotei unice în România a contribuit semnificativ la creșterea economică și convergența cu media UE, înregistrând o creștere a PIB per capita de 52,6 puncte procentuale între 2005 și 2023.
Impactul pozitiv asupra clasei de mijloc și reducerea inegalităților
Analiza demonstrează că regimul cotei unice a sprijinit creșterea clasei de mijloc și a redus evaziunea fiscală, ceea ce a dus la o distribuție mai echitabilă a veniturilor.
Eficiența colectării fiscale și reducerea economiei informale
Studiul relevă că datorită cotei unice s-a îmbunătățit conformarea fiscală, contribuind la o mai bună colectare a veniturilor bugetare și reducerea economiei informale.
Cota unică rămâne o soluție mai eficientă decât impozitarea progresivă
Studiul arată că o creștere a nivelului veniturilor statului poate fi asigurată și în cadrul unui sistem de cotă unică, fără a fi necesară trecerea la impozitarea progresivă, care are implică o birocratizare mai mare, costuri administrative suplimentare, reguli fiscale mai complexe și un risc crescut de optimizare fiscală din partea contribuabililor.
Creșterea cotei unice poate avea consecințe economice negative
În același timp, studiul arată că o majorare a cotei unice de la 10% la 16% ar avea o serie de efecte negative asupra economiei: o contracție a PIB-ului cu 0,74 puncte procentuale și o reducere a ocupării forței de muncă cu aproximativ 160.000 de persoane. Aceste date subliniază importanța păstrării unui nivel optim al cotei unice, evitând atât introducerea unui sistem progresiv, cât și o majorare care ar afecta creșterea economică.
Predictibilitatea fiscală – un atu pentru atragerea investițiilor
Studiul subliniază că predictibilitatea oferită de cota unică este un avantaj competitiv esențial pentru România în atragerea de investiții și menținerea unui climat economic stabil.
Sustenabilitatea fiscală și controlul datoriei publice
Regimul cotei unice a permis o mai bună gestionare a finanțelor publice, reducând costurile de împrumut ale statului și contribuind la stabilitatea fiscală pe termen lung.
