Autori

Problematica valorificării deșeurilor din ambalaje a câștigat semnificativ în vizibilitate în România ultimilor trei ani, una dintre principalele cauze fiind înăsprirea controlului care, pe de-o parte, a constatat raportări eronate, de ordinul a zeci de milioane de euro, și, pe de altă parte, a pus companiile în fața obligației subite de a achita sume semnificative către Fondul pentru Mediu, aferente unor obligații care fuseseră inițial considerate ca îndeplinite, afirmă Raul Pop, senior manager al Serviciului de sustenabilitate și schimbări climatice din cadrul EY România.

Rambursările de TVA aflate în întârziere la finele anului trecut le-au depășit cu mult pe cele de la finele anului 2016, de peste trei ori ca număr și cu 60% ca valoare, relevă datele ANAF. Ambii indicatori sunt la cel mai ridicat nivel începând din 2013, în contextul în care Fiscul promitea anul trecut rezolvarea mai rapidă a rambursărilor, inclusiv prin realocarea de personal în acest sens.

Casele de marcat cu jurnal electronic și imprimantele fiscale, conectate online la serverele ANAF, devin obligatorii pentru unele firme de la 1 iunie, însă până astăzi nu a fost autorizată nicio firmă care să vândă în România astfel de echipamente. În plus, degeaba vor avea firmele case de marcat care să transmită date la Fisc, pentru a fi folosite în combaterea evaziunii, întrucât ANAF nu are pregătite servere și restul de infrastructură IT pentru a colecta aceste date. Conform informațiilor Profit.ro, 4 distribuitori au primit avizul tehnic pentru astfel de case de marcat, dar niciunul nu are, încă, avizul de distribuție, care să-i confere dreptul să și vândă.

Ministerul Finanțelor lucrează la un proiect care ar trebui să dea posibilitatea românilor plecați din țară perioade mai lungi să depună formulare fiscale, inclusiv chestionarul de rezidență fiscală, la Fisc prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV). Pentru a putea depune prin SPV chestionarul, românii din străinătate vor trebui, însă, înrolați în acest sistem. Ministerul Finanțelor caută soluții, împreună cu Ministerul de Externe, pentru a permite românilor din afara țării să depună formulare fiscale prin SPV.

Activitatea de recuperare a datoriilor la bugetul statului este un proces complicat pentru ANAF, în care inspectorii trebuie să urmărească veniturile sau activele datornicilor pentru a încasa restanțele fiscale. Situația este, însă, semnificativ îngreunată de faptul că mulți dintre marii datornici către stat intră în insolvență și chiar în faliment, de multe ori fără active care să asigure recuperarea restanțelor, relevă date analizate de Profit.ro. LISTA companiilor.

De la 25 mai 2018, pe lângă dispozițiile generale și particulare ale prelucrării datelor cu caracter personal și libera circulație a acestora, noile reguli de protecție a datelor (GDPR) care trebuie aplicate de firme aduc și o serie de drepturi noi pentru persoanele vizate. Soluțiile pentru firmele care, din 25 mai, trebuie să aplice noile reguli GDPR vor fi anunțate și detaliate la WeLoveDigital.forum, unde vor veni experți, factori de decizie guvernamentală și cei mai puternici jucători în domeniu.

Inspectorii antifraudă au confiscat au confiscat peste 17.400 de perechi de încălțăminte dintr-un transport rutier de marfuri, care urmau să fie comercializate în mod ilicit pe teritoriul României, în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor.

România ocupă primul loc în Europa Centrală și de Est ca nivel al traficului ilegal cu țigarete, după ce anul trecut autoritățile din Polonia au reușit să reducă semnificativ activitatea rețelelor de contrabandă. În martie 2018, urmare a majorărilor de accize care au scumpit țigările vândute legal, piața neagră a țigaretelor din România a ajuns la 17,2% din totalul consumului, în creștere cu 1,6 puncte procentuale față de începutul aceluiași an.

Tot mai multe companii din România sunt victime ale criminalității economice, arată un studiu al firmei de consultanță PwC, potrivit căruia procentajul companiilor care au ajuns în această situație a crescut la 42% în ultimii doi ani (2018), de la 17% în 2016. Primele trei tipuri de infracțiuni economice raportate de companiile din România sunt fraudele comise de consumatori - 44%, criminalitatea cibernetică - 40% și conduita neprofesională - 36%. Costurile pentru o companie în astfel de cazuri se pot ridica la sute de mii de dolari, dar pot trece și de 1 milion de dolari.

Frauda în domeniul TVA se află de mai mulți ani pe lista de priorități a Comisiei Europene și a României, țară în vizorul Europei cu un deficit de colectare a TVA de aproximativ 37%, conform celui mai recent studiu al Comisiei Europene bazat pe rezultatele anului 2015. Suma neîncasată într-un an de România se rdică la aproximativ 7,7 miliarde de euro. În plus, eliminarea din legislația UE a unor măsuri de combatrere a fraudei la sfârșitul acestui an ar lăsa România și alte state fără un instrument eficient și ar conduce la o destabilizare și mai mare în domeniu și, implicit, la pierderi bugetare mai mari.