Autori

ANAF derulează controale la două bănci, vizând impozitul pe profit pentru câștigurile obținute în anii din urmă, potrivit informațiilor transmise Profit.ro. În februarie, ANAF va începe verificările la o a treia instituție de credit, pentru profitul raportat în perioada 2013-2017. Guvernanții au criticat vehement în ultimii ani băncile, acuzându-le că scot profiturile din țară pentrru a evita plata impozitului (chiar dacă România este o țară cu o rată scăzută a impozitului pe profit), dar și dobânzile practicate de acestea, despre care au afirmat că sunt prea ridicate. În decembrie, Guvernul a introdus o taxă pe activele bancare variabilă în funcție de nivelul Robor. Reprezentanții Guvernului au criticat și nivelul indicelui Robor, spunând că este prea ridicat.

Avocatul Marius Stăncescu și fostul șef al Direcției de Sănătate Publică Olt Andrei Iordache au fost numiți de noul președinte al ANAF, Mihaela Triculescu, în postul de consilier, respectiv șef de cabinet, potrivit informațiilor Profit.ro, confirmate de cei doi. Iordache este un apropiat al noii șefe a ANAF, presa relatând că Darius Vâlcov, cel care ar fi susținut numirea lui Triculescu în funcție, a cunoscut-o pe aceasta chiar prin intermediul lui Iordache.

Fiscul va primi de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) liste cu firme și domenii cu risc fiscal pe care va trebui să le controleze, urmând ca modalitatea de preluare și stabilirea acțiunilor de control să fie realizate de ANAF, dar cu comunicarea către CNSP a motivelor pentru care, eventual, unele dintre propunerile Comisiei nu au fost preluate, stabilește un acord semnat de Fisc cu CNSP, document pe care Profit.ro îl prezintă în acest articol. Astfel, ANAF, condusă de la începutul lunii ianuarie de Mihaela Triculescu, susținută pentru această funcție, potrivit presei, de consilierul guvernamental Darius Vâlcov, va urma obiective de control trasate de Comisia de Prognoză și va da explicații acesteia când nu le respectă. Comisia de Prognoză este în subordinea Secretariatului General al Guvernului, unde unul dintre principalii lideri decizionali este consilierul economic al premierului, Darius Vâlcov.

Ministerul Finanțelor a fost nevoit să anuleze astăzi o licitație de titluri de stat prin care intenționa să împrumute de la bănci și investitori 400 de milioane de lei. Statul a renunțat după ce a primit de la bănci și investitori oferte doar pentru o treime din această sumă, iar costul banilor, dobânda cerută, a fost considerat "neacceptabil". Aceasta este a șaptea licitație din ianuarie la care statul nu ia niciun leu sau nu reușește să atragă toată suma căutată. Reticența băncilor de a finanța statul vine în contextul în care Guvernul nu a prezentat încă un proiect de buget pentru acest an, dar și-a ostilizat băncile locale prin introducerea unei taxe suplimentare pe active, inclusiv pe titluri de stat, iar investitorii străini par să fi devenit mai precauți în privința activelor românești.

Bugetul a înregistrat pentru 2018 un deficit de 27,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB, sub ținta stabilită de Guvern, de 2,97% din PIB, potrivit datelor oficiale anunțate de Ministerul Finanțelor. Oficialii guvernamentali au transmis în ultimele săptămâni mesaje că statul s-a încadrat anul trecut în țintă cu diferența dintre venituri și cheltuieli, însă în lipsa unor date oficiale publicate, mulți economiști și chiar piețele financiare au privit informațiile cu scepticism. De exemplu, în urmă cu două săptămâni, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat că România a încheiat 2018 cu un deficit bugetar apropiat de 2,8% din PIB, iar anul acesta va diminua deficitul cu cel puțin 0,5 puncte procentuale.

Cursul valutar poate crește anul acesta până la 5 lei/euro, avertizează un analist de la firma britanică de cercetare macroeconomică Capital Economics. Euro a sărit anul acesta cu peste 1% în mai puțin de o lună, iar în ultimele zile a stabilit record după record, fiind cotat ieri la 4,7142 lei/euro. Taxele suplimentare pe bănci, companii din telecom și energie, cu potențial impact negativ în creșterea economiei, dar și deficitul de cont curent reprezintă motive de îngrijorare în ceea ce privește leul.

Aproximativ 30% dintre liderii de afaceri consideră că ritmul creșterii economice globale va scădea în următoarele 12 luni. Procentul este de aproape 6 ori mai mare față de nivelul de 5% înregistrat anul trecut - un salt record în ceea ce privește pesimismul. Cu toate acestea, nu toate concluziile sunt sumbre: 42% dintre executivi văd în continuare o îmbunătățire a perspectivelor economice, deși procentul este semnificativ mai mic comparativ cu cel de 57% înregistrat în 2018.

Guvernul se împrumută greu la început de an, motivul acestei situații, în care reușește să atragă circa 60% din banii pe care îi caută, la dobânzi în creștere, fiind lipsa de predictibilitate. Statul nu a prezentat încă bugetul pentru anul acesta, astfel că nici deficitul bugetar și planul de împrumuturi pentru întreg anul, însă a introdus taxe speciale asupra băncilor, companiilor din telecom și energie. Băncile, principalii creditori ai Guvernului, așteaptă mai multă claritate, inclusiv să vadă dacă statul va aplica taxa și pe portofoliile de titluri de stat pe care le dețin.

Ministerul Finanțelor va avea o primă jumătate de an mai complicată în 2019, în contextul în care un număr important de plăti foarte mari către bănci, fonduri de pensii și alți investitori sunt concentrate în primele șase luni din acest an. Astfel, în ianuarie-iunie Finanțele trebuie să plătească băncilor în jur de 30 miliarde de lei, inclusiv aproape 1 miliard de euro în ianuarie. Trebuie menționat că statul pentru a plăti o datorie veche împrumută din nou bani, în general cam tot de la cei cărora trebuie să le achite. Acest proces de amânare repetată a plății datoriei se numește rostogolire sau refinanțare și este o practică obisnuită pentru multe state.

Ratele ROBOR la 3 și 6 luni, în funcție de care variază dobânzile la cele mai multe dintre creditele în lei, se vor situa peste nivelul de 3% în cea mai mare parte a acestui an, chiar dacă în ultimele luni lichiditatea din sectorul bancar, alimentată de cheltuielile mai mari de la bugetul statului, a tras în jos cei doi indicatori, potrivit analiștilor UniCredit. Surplusul de lichiditate, care favorizează niveluri mai reduse ale ROBOR, ar urma să persiste în primele două luni ale acestui an.