Noua formulă de calcul pentru indicele Robor nu va fi aplicată automat creditelor aflate în derulare, iar persoanele cu împrumuturi deja contractate va trebui să se refinanțeze pe piața bancară pentru a înlocui în contractele de credit vechiul indice Robor cu indicele nou, a anunțat, astăzi, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Cu doar o săptămână în urmă, ministrul a declarat exact invers, anume că noua formulă de calul se va aplica automat creditelor în derulare și astfel ar fi urmat să scadă ratele românilor.
De ce este important: La o aplicare automată la creditele în derulare, deși ar fi ridicat serioase semne de întrebare privind legalitatea măsurii, ratele ar fi scăzut (în condițiile actuale de dobândă), în timp ce dacă o persoană se va refinanța din piață pe noul indice care va înlocui Robor în contracte, este puțin probabil să obțină o dobândă anuală efectivă semnificativ mai mică decât cea disponibilă pe piață la contractele noi. Astfel, după schimbarea Robor, o persoană care își va refinanța creditul o va face, cel mai probabil, în condiții similare cu cele de dinainte de modificarea indicelui de către Guvern.
Guvernul discută încă despre modificarea Robor, până la ședința de guvern de joi, dar Executivul nu mai intenționează ca noua formulă de calcul a Robor să fie aplicată automat creditelor în derulare.
"Aceasta este o discuție care încă se mai poartă zilele acestea, până la ședința de guvern. Propunerea noastră va fi aceea ca, de la un moment după apariția ordonanței de urgență, undeva poate o lună de zile sau ceva de genul ăsta, să se treacă la această (nouă formulă de calcul, n.r.). Clar noilor credite se va aplica, iar pentru creditele în derulare, formula de schimbare este cea a cererii de refinanțare. Cei care au credite vor face, probabil, o cerere de refinanțare la aceeași bancă sau la alte bănci, bazat pe noua formulă de calcul, iar dacă noua dobândă va fi mai atractivă, clar omul va decide să se refinanțeze. Dacă va fi de la altă bancă, clar va fi concurență între bănci pentru a oferi românilor o finanțare mai ieftină", a spus Teodorovici, întrebat de jurnaliști despre perspectivele modificării Robor.
Astfel, un punct important al ordonanței care ar urma să fie aprobată joi în Guvern ar modifica OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori și OUG 52/2016 privind creditele ipotecare, schimbând articolele referitoare la modul de calcul al dobânzilor variabile în lei. Astfel, pentru creditele în valută, rămâne obligația de raportare la EURIBOR/LIBOR, însă pentru cele în lei dispare cea privind raportarea la ROBOR.
Creditele noi în monedă națională se vor raporta la un indice de referință calculat exclusiv pe baza cotațiilor interbancare la o anumită perioadă, publicat de BNR, care reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața interbancară. Acest indice de referință se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor zilnice, urmând a fi aplicat de fiecare bancă pentru trimestrul următor.
Chiar dacă ministrul Eugen Teodorovici a spus, în mai multe rânduri, că este modificat modul de calcul al ROBOR, în fapt se schimbă referința – de altfel, Guvernul nici nu are cum să schimbe felul în care se calculează ROBOR, pentru că acest indicator e reglementat de BNR.
Până acum, băncile au utilizat în special referințele ROBOR la 3 și 6 luni în contractele de credit, adică scadențe mai lungi, care includ o componentă de timp, de inflație și de așteptări privind politica monetară, iar tranzacțiile efective se realizează pe scadențe mult mai scurte, în principal overnight, astfel că există o diferență între cele două referințe.
La discuțiile cu Asociația Română a Băncilor de săptămâna trecută, Ministerul Finanțelor acceptase o singură propunere relativ importantă dintre cele făcute de bancheri, anume eliminarea penalităților în cazul scăderii creditării și/sau a creșterii marjei nete, au declarat după întâlnire, pentru Profit.ro, surse din piață. Solicitări de un impact mai ridicat, precum limitarea taxei la un nivel egal cu cel al impozitului pe profit sau păstrarea referințelor ROBOR în cazul contractelor în lei în derulare, nu fuseseră acceptate de Finanțe la finalul discuției.
Băncile s-au întâlnit de trei ori cu Finanțele să discute pe tema taxei bancare. Prima oară, la finele lunii februarie, li s-a cerut observații. A urmat apoi o perioadă de tăcere din partea Guvernului, până săptămâna trecută. Miercuri, bancherilor le-a fost pus în față draftul de modificare a OUG 114. Ministerul le-a cerut iar observații, însă doar două au fost acceptate la întâlnirea de vineri.
Taxa ar urma să fie redusă de la 1,2% pe an din activele financiare la 0,2% pentru băncile cu o cotă de piață de sub 1% și la 0,4% pentru cele cu o cotă de piață de peste 1%, la ultimele fiind concentrate aproape toate activele din sistem.
La un nivel de taxare al activelor de 0,4%, taxa ar fi printre cele mai ridicate din Europa, la un nivel similar celui din Polonia. Totodată, este și aproape de media rentabilității activelor din ultimii 10 ani - doar în ultimii trei ani profitabilitatea sectorului bancar s-a îmbunătățit la 1,2-1,6%.
Băncile solicitaseră ca nivelul taxei să nu depășească pe cel al impozitului pe profit de 16%, ceea ce ar fi reprezentat, practic, o taxarea a profitului cu maximum 32%. În varianta amendată a OUG băncile profitabile vor putea fi puse în situația în care să vireze întreg profitul către stat, care nu le va trimite, însă, pe pierdere, taxa fiind limitată la 100% din profit. Totodată, băncile pe pierdere nu vor plăti taxa.
Bancherii au solicitat și ca birul să fie calculat și plătit anual, nu semestrial, unul dintre motive fiind costurile operaționale ridicate cu raportările fiscale multianuale, însă propunerea a fost respinsă la întâlnirea de săptămâna trecută, potrivit surselor Profit.ro. În situația curentă, taxa va fi plătită integral la finele primului semestru, eventualele ajustări de datorii sau rambursări de la Fisc urmând să se facă după finele anului. Astfel, băncile vor fi chemate de două ori pe an să dea raportul.
Din baza de calcul a taxei vor fi excluse active precum: numerarul, soldurile de numerar la banca centrală, creditele neperformante nete de provizioane, titlurile de stat și creditele acordate administrației publice, creditele cu garanții guvernamentale (în principal Prima Casă), creditele și depozitele interbancare. Totodată, la solicitarea băncilor au fost scoase din bază taxabilă și banii din operațiuni repo și reverse-repo.
Chiar dacă baza de calcul scade la jumătate, în fapt va fi taxată doar creditarea privată, ceea ce se bate cap în cap cu intenția declarată a Guvernului de a crește intermedierea financiară în România, aflată la cel mai redus nivel din Uniunea Europeană. Băncile, dar și BNR, solicitaseră să fie excluse suplimentar din baza impozabilă măcar creditele acordate companiilor, pentru a nu fi influențată negativ finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii.
Taxa pe fiecare bancă poate scădea cu jumătate în cazul în care soldul creditelor crește peste o anumită țintă, stabilită anual de Guvern prin hotărâre, la propunerea Ministerului Finanțelor, cu recomandarea Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială (din care face parte și BNR, alături de Finanțe, dar vorbim doar de o recomandare). Ținta pentru 2018 de creștere a creditării este de 8% (aproape egală cu creșterea medie a creditării pe 2017).
Dacă dinamica creditării este mai redusă, atunci cota de impozitare scade cu mai puțin, după formula: (creșterea soldului creditelor / ținta de creștere a creditării) * 50%. Astfel, spre exemplu, la o creștere a creditului cu 6%, taxa de 0,4% s-ar reduce cu 37,5% la 0,25% pe an.
Același sistem de reducere a taxei cu jumătate se aplică și în cazul în care marja de dobândă scade cu un anumit procent sau sub o anumită țintă, stabilită de Guvern. Marja este calculată ca diferență între dobânda ponderată la credite și cea la depozite (în lei), iar ținta de scădere pentru 2018 este 8% (spre exemplu de la 5 la 4,6 puncte procentuale), respectiv dacă este sub 4 puncte procentuale.
Similar ca în cazul bonificației pentru creșterea creditului, și în acest caz se aplică un anumit procent de reducere a taxei în cazul în care marja scade cu mai puțin decât ținta pusă de la Guvern, după formula: (diminuarea marjei de dobândă / ținta de diminuare a marjei de dobândă) * 50%.
Teoretic, băncile ar putea ajunge în situația în care să nu mai plătească nicio taxă, dacă îndeplinesc simultan condițiile de mai sus, însă acest lucru este dificil de făcut, mai ales în privința marjei de dobândă, care reprezintă, în fapt, venitul operațional principal al băncilor. Cu alte cuvinte, băncile ar trebui să renunțe la un venit (prin ieftinirea creditelor și/sau creșterea dobânzilor la depozite) doar ca să nu plătească o taxă, lucru greu de justificat în termeni de business.
Ministerul Finanțelor formulase și un sistem de penalizare al băncilor care reduc soldul creditelor sau cresc marjele, calculat după formula: procentul de diminuare, respectiv cel de creștere al marjei * 50%. Procentul rezultat s-ar fi adăugat taxei – spre exemplu, la o diminuare a creditului de 10%, taxa ar fi crescut cu 5% la 0,42% (+0,02 puncte procentuale).
La solicitarea băncilor, acesta a fost singurul aspect relativ important modificat – îndepărtarea penalizărilor -, față de draftul care le-a fost prezentat miercuri.
Impactul taxei ar urma să scadă de la circa 5,4 miliarde de lei, cât calculase anterior BNR, la circa 1 miliard de lei. Ministrul Finanțelor preciza astăzi că impactul va fi de sub 1 miliard.
