România nu a înaintat "încă" o cerere oficială pentru finanțare de la FMI, a transmis instituția financiară internațională, pentru Profit.ro. Discuții între România și Fond privind o eventuală finanțare au avut, însă, loc, potrivit unor surse Profit.ro. Pe de altă parte, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a afirmat recent că vrea să obțină împrumuturi de la instituții financiare internaționale, dar a precizat că în prezent nu este nevoie de un acord cu Fondul. Un acord clasic, precum cel din 2009, ar presupune condiții, iar România vrea acum spațiu bugetar pentru a susține economia.
FMI pune, însă, în prezent, la dispoziția statelor, inclusiv a României, linii de finanțare fără condiții, destinate combaterii efectelor epidemiei de coronavirus. Deși riscantă politic, întrucât românii nu au uitat austeritatea asociată cu FMI din anii 2009-2011, decizia de a lua de la Fond un împrumut în valută prin Instrumentul de Finanțare Rapidă, fără condiții și la dobândă de peste două ori mai redusă față de ce ar obține Guvernul de pe piața externă, ar putea fi în interesul României. Finanțele discută acum cu mai multe instituții internaționale, inclusiv cu o divizie a Băncii Mondiale, însă necesarul de bani este ridicat.
Astfel, într-o perioadă în care Guvernul se finanțează cu dificultate de pe piața internă, iar o ieșire cu obligațiuni pe piața externă nu se întrevede, accesarea unui împrumut de câteva miliarde de dolari cu dobândă de 1,5% și pe perioadă de până la 5 ani, prin Instrumentul de Finanțare Rapidă ar putea reprezenta o variantă și pentru România. Dobânda de 1,5% este mai puțin de jumătate față de randamentul de 3,4% al obligațiunilor României cu scadența în 2024, cea mai apropiată maturitate de cea a unei finanțări de la FMI.
În contextul în care deficitul bugetar este estimat la circa 6-7% din PIB, iar împrumuturile prin emisiuni de obligațiuni în lei pe piața internă decurg greoi, iar cele pe extern nu par o variantă prea curând, Ministerul Finanțelor are de gestionat în același timp o creștere puternică a cheltuielilor, pentru combaterea epidemiei, inclusiv a efectelor economice, precum și o scădere substanțială a veniturilor. Multe firme sunt afectate de măsurile de distanțare socială, în timp ce unele și-au oprit chiar activitatea, astfel că încasările la buget au de suferit.
La începutul săptămânii trecute, Cîțu a declarat pentru Bloomberg că Guvernul analizează toate variantele pentru asigurarea finanțării, însă este esențial ca aceste fonduri să fie disponibile fără condiții. Instituțiile financiare internaționale cele mai cunoscute, dar și cele mai ușor accesibile României, sunt Banca Mondială, BERD, FMI și BEI. În declarații ulterioare, ministrul a exclus posibilitatea unui acord cu FMI, cel mai probabil cu referire la acordurile clasice, de tip stand-by, care au incluse și condiții.
Întrebat de Profit.ro dacă ia în calcul un împrumut de la Fond, premierul Ludovic Orban, la mijlocul lunii martie, a declarat că Guvernul va analiza un eventual împrumut de la FMI dacă va exista această posibilitate, dar a amintit că un împrumut de la Fond impune și anumite condiții de restrângere a cheltuielilor bugetare, iar acum statul trebuie să intervină în favoarea fimelor, pe fondul coronavirus.
Contactați acum de Profit.ro privind eventuale discuții pentru un împrumut cu guvernul român, reprezentanții FMI au declarat: "Nu am primit, încă, o cerere formală. Astfel că nu avem, încă, informații suplimentare de transmis".
Surse guvernamentale au declarat pentru Profit.ro că oficiali români au avut însă discuții cu FMI.
Contactat pe acest subiect, un oficial al Ministerului Finanțelor a afirmat că ministerul discută cu toate instituțiile financiare internaționale de la care ar putea împrumuta în condiții avantajoase de dobândă și fără condiții atașate, dar nu a clarificat intențiile legate de FMI.
"Ministerul Finanțelor discută cu toate instituțiile financiare internaționale care au anunțat că pun la dispoziția țărilor împrumuturi de urgență necondiționate pentru acoperirea necesarului de finanțare în condițiile crizei cauzate de raspandirea Covid-19. Vom analiza toate condițiile de finanțare și vom accesa aceste fonduri selectiv, având în vedere atât costurile, cât și maturitățile oferite", a declarat pentru Profit.ro un oficial al Ministerului Finanțelor.
Ce oferă FMI
FMI pune la dispoziția țărilor mai multe instrumente de finanțare pentru a le sprijini în combaterea efectelor epidemiei de coronavirus, printre care acorduri stand-by clasice, cum a avut și România în 2009-2011, Facilitatea Rapidă de Credit pentru țările sărace - cu dobândă 0%, dar și Instrumentul de Finanțare Rapidă.
Instrumentul de Finanțare Rapidă pare cea mai bună variantă disponibilă pentru România, încadrată de FMI în rândul statelor cu economie emergentă.
Acest instrument oferă țărilor membre asistență financiară în situații de urgență, cum sunt cele cauzate de creșteri puternice ale prețurilor materiilor prime, dezastre naturale, situații de conflict, etc.
Accesul la acest mecanism este limitat la 50% pe an din cota deținută la FMI și la 100% din cotă per total, dar depinde de mai mulți factori. Astfel, în cazul României, suma disponibilă s-ar putea ridica la cel mult 2,5 miliarde de dolari, din care guvernul să poată trage cel mult 1,25 miliarde de dolari pe an. Dobânda este în prezent de circa 1,5%, iar împrumutul trebuie plătit într-un interval de 3 ani și 3 luni până la 5 ani.
Împrumut de circa 1 miliard de euro de la BIRD
Ministerul Finanțelor a primit deja mandat din partea Guvernului să negocieze cu BIRD, divizia de investiții a Băncii Mondiale, un împrumut în jur de 1 miliard de euro, suma urmând să fie stabilită în cadrul discuțiilor. Dobânda practicată de BIRD pentru tipul acesta de împrumut este de EURIBOR la 6 luni plus o marjă de 0,5-1,5%. Euribor la 6 luni este la circa -0,25%.
Împrumuturile de la instituțiile financiare internaționale au în general dobânzi mult mai reduse comparativ cu cele pe care le poate obține România pe piața externă.
În 2009, România a încheiat pe doi ani un acord de împrumut de circa 20 de miliarde de euro cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială. În timp ce banii de la Comisia Europeană și BM au ajuns la Guvern, din acordul cu FMI, în valoare de 13 miliarde de euro, aproape 10 miliarde de euro au ajuns la BNR, 2,2 miliarde de euro la Guvern, în timp ce restul de sub 1 miliard, sumă rezervată tot pentru Guvern, nu a mai fost împrumutată.
Acordul din 2009-2011 a fost urmat de alte două acorduri de tip preventiv, din care autoritățile nu au mai tras fonduri, în periadele 2011-2013 și 2013-2015.
