DOCUMENT Numărul angajaților la stat a crescut cu 5.300 în primele 3 luni de nouă guvernare. În spitalele administrației centrale a scăzut cu peste 1.000

Numărul angajaților din sistemul de stat a crescut cu aproape 5.300 în primele trei luni de la schimbarea guvernării PSD cu un Executiv susținut de PNL. Media lunară, de 1.761 de posturi în plus la stat, a fost chiar superioară celei din perioada guvernării PSD, când, în doi ani și 10 luni, numărul de posturi ocupate la stat a urcat cu 45.423, o medie lunară de 1.336 de angajați în plus. Îngrijorător este, însă, faptul că, în acest timp, numărul de angajați din sistemul sanitar controlat de administrația centrală a scăzut cu 1.059, conform datelor analizate de Profit.ro.

CITEȘTE ȘI Telekom Romania susține continuitatea afacerii printr-un pachet de servicii oferit gratuit pentru trei luni

Noile date de la Ministerul Finanțelor vin în contextul în care sectorul privat, cel care generează taxe și impozite la buget, este lovit puternic de restricțiile necesare pentru combaterea epidemiei de coronavirus.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Numărul total de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice a ajuns la 1,241 milioane în ianuarie, comparativ cu 1,236 milioane în octombrie. Guvernul condus de premierul Viorica Dăncilă, din partea PSD, a fost înlocuit cu un guvern condus de Ludovic Orban, președintele PNL, în primele zile din luna noiembrie. Informațiile pe luna ianuarie reprezintă cele mai recente date transmise de Ministerul Finanțelor pe această temă. 

Din cele 5.283 de posturi în plus, 3.771 sunt în administrația centrală, unde Guvernul își exercită controlul direct, iar 1.512 posturi au fost ocupate suplimentar în administrația locală, în aparatul primăriilor.

Guvernul PNL a recurs și la o reorganizare a ministerelor în primă etapă, scopul declarat fiind de a reduce aparatul birocratic, astfel că pentru unele ministere care au fost comasate, noile date nu sunt comparabile cu situația existentă până la final de octombrie. Alte instituții au rămas în aceeași situație, iar principalele categorii, Administrație publică centrală (Instituții finanțate integral din bugetul de stat, Instituții finanțate integral din bugetele asigurărilor sociale, Instituții subvenționate din bugetul de stat și bugetul asig. pt. șomaj, Instituții finanțate integral din venituri proprii) și Administrație publică locală (Instituții finanțate integral din bugetele locale, Instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii), pot fi comparate.

Un exemplu de reorganizare în sectorul de stat, dar fără reducerea numărului de angajați a fost recent cel al ANAF, agenție din subordinea Ministerului Finanțelor. Prin hotărâre de guvern au fost desființate 2.000 de posturi de execuție din ANAF, posturi oricum neocupate, și, pe cale de consecință un număr de posturi de conducere. ANAF avea înainte de hotărârea Guvernului circa 27.500 de posturi bugetate, din care în jur de 24.000 ocupate și circa 3.500 vacante. Din cele 3.500 de posturi vacante, Guvernul a eliminat 2.000, astfel că au mai rămas în jur de 1.500.

Proiectul de desființare de posturi neocupate era, de asemenea, unul mai vechi. La finele lui 2018, un proiect susținut de ministrul Finanțelor de la acel moment, Eugen Teodorovici, prevedea ca Guvernul să desființeze peste 4.000 de posturi, preponderent neocupate din aparatul bugetar. Cele 21 de ministere ar fi urmat să renunțe la aproape 870 de posturi în total, cele mai puține fiind desființate la Ministerul Afacerilor Externe (5), iar cele mai multe la Ministerul Finanțelor (102), potrivit calculelor Profit.ro. Grosul posturilor desființate ar fi trebuit să vină de la ANAF, unde ar fi dispărut aproape 3.300 de posturi bugetate. Guvernul PSD a renunțat la acest proiect.

CITEȘTE ȘI PREMIERĂ Transparența decizională și dialogul social, suspendate pe perioada stării de urgență. Guvernul crede că măsurile neanunțate și fără consultări sunt mai eficiente

Noile date de la Ministerul Finanțelor, despre situația la nivelul lunii ianuarie, au fost publicate în contextul în care sectorul privat, cel care generează taxe și impozite la buget, este lovit puternic de restricțiile necesare pentru combaterea epidemiei de coronavirus.

Impactul economic pe piața muncii, exclusiv în sectorul privat, potrivit celor mai recente date de la Ministerul Muncii, la data de 01.04.2020

Contracte individuale de muncă suspendate

• 795.291 din care:
  • 207.688 – Industria prelucătoare
  • 156.361 –  Comert cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor
  • 110.667 – Hoteluri și restaurante

Contracte individuale de muncă încetate

• 155.675 din care:
  • 30.873 - Comerț cu ridicata și amănutul; repararea autovehiculelor și motocicletelor
  • 27.174 - Industria prelucrătoare
  • 19.254 - Construcții

Restructurarea aparatului de stat nu trebuie să vizeze reducerea numărului de angajați din sectorul public, ci eficientizarea administrației și sectorului bugetar, prin debirocratizare și eliminarea de agenții, instituții și altele acolo unde se poate, dar și întărirea prin modernizare și chiar angajări a structurilor necesare pentru funcționarea optimă a statului. 

Având în vedere acest aspect, este greu de explicat de ce în sistemul sanitar a scăzut numărul angajaților cu peste 1.000. Sistemul public de sănătate a fost subfinanțat perioade lungi de timp, iar în ultimii ani, deși salariile au crescut, investițiile în echipamente și spitale moderne sunt departe de ceea ce este necesar.

Mai jos sunt disponibile date de la Ministerul Finanțelor cu numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice.

Atașăm, în format PDF, și cele două seturi de date, pentru octombrie 2019, precum și pentru ianuarie 2020. 

sursă date: Ministerul Finanțelor