Autori

Sistemul informatic al Vămii nu va funcționa de vineri, de la ora 12.00, până luni, tot la ora 12.00, a anunțat joi ANAF. Sistemul Informatic Integrat Vamal va fi indisponibil ca urmare a migrării bazelor de date pe noi echipamente, urmând ca structurile vamale teritoriale să treacă la utilizarea "procedurii alternative în vederea asigurării continuității derulării formalităților vamale. Asta presupune, potrivit informațiilor Profit.ro. ca angajații vămii să lucreze pe hârtie pentru a permite tranzitul de persoane și mărfuri.

Modernizarea ANAF ar trebui să aducă în câțiva ani la bugetul statului venituri fiscale anuale mai ridicate, de circa 30-32% din PIB, comparativ cu situația recentă, în care ANAF a colectat la buget în jur de 27% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Un punct de PIB înseamnă anul acesta în jur de 11,3 miliarde de lei, dar în 2023 s-ar situa la circa 14 miliarde de lei și ar însemna un plus de până la 70 de miliarde de lei la buget. "Consolidarea și eficientizarea" activității ar trebui să aducă statului acești bani pe termen "mediu și lung". Deși este realizabil, în contextul în care termen mediu ar trebui să însemne în intervalul 2-5 ani, autoritățile au stat mereu bine la teorie, dar extrem de slab la execuție. O astfel de creștere a veniturilor fiscale ar rezolva, însă, o parte importantă a presiunilor financiare asupra bugetului.

ANAF ar putea aplica abia prin aprilie amenzi la scară mai amplă firmelor care nu au instalate noile tipuri de case de marcat cu jurnal electronic, potrivit informațiilor Profit.ro. La mijlocul lunii ianuarie, Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere un proiect de hotărâre de guvern care elimină această contravenție de sub incidența Legii prevenirii. Guvernul, deși demis, poate adopta hotărâri, cum este cazul acestui act normativ, dar proiectul nu va ajunge cel mai probabil să fie adoptat de executiv în februarie, urmând să ajungă în ședința guvernului începând din martie. Modificarea în acest sens a Legii prevenirii va intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, astfel că primele sancțiuni vor putea fi aplicate cel mai devreme din aprilie. Amenda este de până la 10.000 de lei.

Consiliul Legislativ a avizat negativ ordonanța de urgență pentru reorganizarea ANAF, adoptată de Guvern săptămâna trecută, într-un pachet care include 25 de ordonanțe și 31 de hotărâri, toate adoptate săptămâna trecută marți seara, înainte ca Guvernul să fie demis miercuri prin moțiune de cenzură. Profit.ro a prezentat anterior adoptării OUG pentru reorganizarea ANAF proiectul acestui document, inclusiv proiectul de hotărâre care urmează să desființeze efectiv peste 2.000 de posturi din ANAF, așa cum au anunțat oficialii Ministerului Finanțelor. Foarte important, Consiliul Legislativ atrage atenția, citând legislația în vigoare, că proiectele de ordonanțe și hotărâri sunt supuse aprobării Guvernului "numai cu avizul Consiliului Legislativ". Avizul negativ a fost dat de Consiliu pe 5 februarie, iar OUG privind ANAF a fost adoptată în Guvern pe 4 februarie, situație care ar putea ridica probleme de legalitate.

ANAF va publica săptămâna următoare un formular simplificat pentru direcționarea către entitățile non-profit sau unitățile de cult a unei sume din impozitul de venit aferent anului 2019. Formularul va putea fi utilizat, opțional, până la termenul de 25 mai, de către contribuabilii care nu și-au exprimat deja opțiunile. În paralel, vor putea fi utilizate și cele două formulare 230, cel pentru perioada 1 ianuarie - 31 martie 2019, respectiv cel pentru perioada 1 aprilie - 31 decembrie 2019. Noul formular acoperă întreg anul 2019.

PNL propune printre obiectivele în materie de finanțe publice ale noului său guvern, pe care a anunțat însă că nu îl susține, măsuri precum reorganizarea Ministerului Finanțelor în prima jumătate a anului 2020, definitivarea reorganizării ANAF în primul trimestru din 2020, conectarea caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF în prima jumătate din 2020, finalizarea până la sfârșitul anului a sistemului de transfer electronic de informații între persoane juridice și ANAF – SAF-T, precum și modificarea statutului CEC și EXIM Bank pentru a trece de la o conducere unitară la una dualistă.

După mulți ani în care politicienii au alocat bani pentru informatizarea ANAF doar la nivel declarativ și au sabotat proiectul RAMP finanțat cu un împrumut de la Banca Mondială, modernizarea infrastructurii IT a Fiscului a început să prindă contur în ultimii doi ani, însă baza nu sunt banii de la bugetul statului, ci fondurile UE. Centrul Național pentru Informații Fiannciare (CNIF), responsabil pentru infrastructura IT a ANAF și a MInisterului Finanțelor, se află pe ultima sută de metri cu documentația pentru două proiecte noi pentru care va cere fonduri UE și anume migrare SACF (Sistemul de administrare a creanțelor fiscale – persoane juridice) pe baza centrală, precum și dezvoltarea și implementarea unui sistem informatic integrat de analiză de risc (Big Data). Acestea se adaugă altor proiecte începute deja de CNIF cu finanțare în principal tot de la UE și cu o cofinanțare mult mai redusă de la buget.

Guvernul PNL s-a împrumutat, în cele trei luni care au trecut de la instalare, la dobânzi mai mari de pe piața internă comparativ cu ultimele trei luni ale Guvernului PSD, arată date analizate de Profit.ro. De asemenea, evoluția a fost una contrară costurilor de împrumut din regiune, precum Polonia și Ungaria. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a afirmat în mai multe rânduri că Finanțele se împrumută mai ieftin comparativ cu perioada Guvernului PSD, iar săptămâna trecută a declarat într-un interviu Adevărul, despre articole din presă referitoare la împrumuturile contractate de stat, că "nu înțeleg titlurile acestea isterice, plătite, cred că sunt plătite de către PSD și se creează o isterie falsă în România". Motivul creșterii dobânzilor a fost revizuirea deficitului bugetar în urcare pe final de an, decizie determinată, potrivit noului Guvern, de plata unor cheltuieli și facturi întârziate și ascunse de către precedentul Executiv. Brusc, statul a avut nevoie să împrumute semnificativ mai mult în noiembrie și decembrie, motiv pentru care și investitorii au cerut dobânzi mai mari.

Numărul de vicepreședinți ai ANAF va fi redus de la 4 la 3, iar direcția Antifraudă va fi reorganizată, prin trecerea în coordonarea Direcției generale de inspecție fiscală, scopul fiind fluidizarea procesului de decizie. De asemenea, statutul personalului Antifraudă va fi modificat pentru a permite ocuparea mai ușoară a posturilor prin transferul altor angajați, în timp ce conducerea ANAF va avea posibilitatea redistribuirii personalului atât între structurile ANAF, cât și între funcțiile administrației (migrarea personalului dinspre procesele masive cu valoare adăugată redusă către funcțiile mai complexe, precum antifrauda fiscală unde a fost identificat un deficit real de personal), prevede un proiect de Ordonanță pentru rorganizarea ANAF publicat acum de Ministeul Finanțelor. Profit.ro a prezentat la începutul lunii ianuarie proiectul, inclusiv proiectul Hotărârii pe care Guvernul trebuie să o adopte în 30 de zile de la intrarea în vigoare a Ordonanței pentru punerea în aplicare a acesteia. Proietul de Hotărâre include informații privind desființarea a 2.000 de posturi de execuție din ANAF, posturi oricum neocupate, dar și, pe cale de consecință a unui număr de posturi de conducere.

Guvernul a împrumutat în luna ianuarie o sumă record, de circa 20,3 miliarde de lei, reprezentând aproape un sfert din finanțarea pe care a anunțat că vrea să o contracteze de la bănci și investitori pentru întreg anul 2020, potrivit calculelor Profit.ro. Din cele peste 20 de miliarde de lei, 6 miliarde lei au fost împrumutate prin emisiuni de obligațiuni în lei pe piața internă, iar cea mai mare parte, 3 miliarde de euro (14,34 miliarde lei), de pe piața externă.