Autori

Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de ordin de ministru care ar urma să actualizeze ordinul ce prevede procedura de aplicare a măsurilor de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 iulie 2020. Facilitatea de restructurare a fost extinsă anul trecut de Guvern, prin ordonanță de urgență, astfel încât să se aplice obligațiilor la buget restante la 31 decembrie 2020, față de 31 iulie 2020, cât era limita anterior.

ANAF a cerut Ministerului Justiției clarificarea situației legislative în ce privește sporul pentru risc și solicitare neuropsihică, diminuat de la 25% la 5% la începutul anului 2017, dar pentru care un număr semnificativ de angajați ai direcției Antifraudă au câștigat în instanță reîntregirea și plata din urmă a diferențelor. Practica instanțelor este neunitară pe această speță, cu decizii în favoarea solicitărilor angajaților, dar și de respingere a acestora. Cum în mare majoritate deciziilor au fost favorabile angajaților, cel mai probabil așa va fi și recursul în interesul legii solicitat de către Ministerul Justiției Procurorului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, afirmă reprezentanții angajaților.

Ministerul Finanțelor a întocmit un material informativ cu privire la regimul fiscal al criptomonedelor și al tranzacțiilor cu criptomonede. Plasamentele în criptomonede, deși lipsite de reglementare și cu risc ridicat de volatilitate și chiar fraudă, au atras în ultimii ani interesul și banii unor persoane care speră la câștiguri rapide.

ANAF a explicat într-un material informativ normele privind autorizarea și utilizarea mecanismului special pentru declararea și plata TVA la import. Mecanismul special pentru declararea și plata TVA la import a fost adoptat la final de iunie prin ordonanță de urgență (59/2021), iar normele au fost publicate în Monitorul Oficial la 1 iulie.

Ministerul Finanțelor se așteaptă la "costuri avantajoase" pentru împrumuturile pe care statul le va primi prin Planul Național de Redresare și reziliență (PNRR), după ce în decembrie anul trecut a primit de la UE 3 miliarde de euro cu dobândă "0" prin programul SURE, iar Comisia Europeană s-a împrumutat în iunie în cadrul programului NextGenerationEU, din care face parte și PNRR, la costuri foarte avantajoase, de 0% pe maturitățile de cinci și zece ani, iar pe 30 de ani la 0,7%. În timp ce UE are dobândă zero la împrumuturi pe 10 ani, România are un cost în jurul a 2%.

Guvernanții declară susținut că doresc restructurarea companiilor de stat, astfel încât acestea să devină eficiente și profitabile, însă evoluția din ultimele luni este îngrijorătoare. Situația financiară a companiilor de stat ar putea fi afectată și de impactul economic al măsurilor pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Autoritățile sunt, însă, opace pe astfel de subiecte, furnizează informații puține și fără explicații.

Guvernul a adoptat hotărârea de suplimentare cu 2,31 miliarde de lei a schemei de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie (instituită prin HG 807/2014), în contextul în care bugetul disponibil rămas este de 1,01 miliarde lei și sunt deja depuse și se află în analiză 27 cereri de acord pentru finanțare, prin care se solicită un ajutor de stat în valoare totală de 684,86 milioane lei.

Proiectul de lege care prevede separarea Vămii de ANAF ca entitate distinctă în subordinea Ministerului Finanțelor, cu numele Autoritatea Vamală Română, a primit ultimul aviz necesar, cel al Comisiei de buget din Camera Deputaților, înainte să se îndrepte către votul final al Camerei și, astfel, adoptarea de către Parlament. Proiectul a fost inițiat în toamna lui 2019 de Eugen Teodorovici, la acel moment senator și ministru al Finanțelor, și a beneficiat ulterior și de susținerea PNL, inclusiv a Ministerului Finanțelor în perioada în care instituția era condusă de actualul premier, Florin Cîțu.

Florin Andrei, Senior Economist la UniCredit Bank România, a fost numit secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

Guvernul a ieșit astăzi să se împrumute de pe piețele externe prin două emisiuni de eurobonduri, cu maturitate de 9 și 20 de ani. Cel mai recent, statul s-a împrumutat de pe piețele externe în aprilie, când a atras suma de 3,5 miliarde de euro, un record pentru o singură ieșire pe piețele externe.