Obligațiunile de 800 de milioane de lei, scadente în mai 2027, au fost suprasubscrise de două ori, însă Finanțele au împrumutat valoarea de prospect, la un randament mediu de 6,31% pe an.
Obligațiunile scadente în iulie 2034 au primit subscrieri de 925 de milioane de lei, față de o valoare a prospectului, care a fost în cele din urmă și adjudecată, de 600 de milioane de lei. Randamentul mediu a fost de 6,78%, egal cu cel la titlurile pe 10 ani din piața secundară.
Costurile de finanțare au scăzut gradual în ultimele luni, după aprobarea măsurilor de consolidare fiscală – creșteri de taxe și înghețarea unor cheltuieli bugetare. România a reușit să evite o retrogradare la junk a ratingului suveran, dar rămâne însă sub această amenințare, având perspectivă negativă de la toate cele trei mari agenții de rating.
Randamentul la 10 ani a scăzut de la un vârf de 8,44% în mai, la 6,78% luni. O scădere mai accentuată a randamentelor se observă începând cu luna octombrie. Nivelul curent este cel mai redus de după octombrie 2024, înainte de vâltoarea electorală. Instabilitatea politică izvorâtă din rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale reluate a dus la ieșiri mari de capitaluri și creșterea abruptă a costurilor de împrumut.
Deficitul bugetar cash este estimat să scadă de la 8,6% din PIB în 2024 (9,3% ESA) la 8,4% în acest an și undeva în jurul a 6% în 2026.
România împrumută la 10 ani la randamente similare Ungariei. Cehia (4,5%) sau Polonia (5,1%) au randamente semnificativ mai reduse.
