Autori

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi normele metodologice ale Programelor IMM Invest, IMM Factor și IMM Leasing, precum și Schema de minimis aferentă Programului IMM Leasing, pentru asigurarea resurselor financiare necesare întreprinderilor mici și mijlocii și întreprinderilor afiliate, depășirea crizei generate de actualul context economic, menținerea locurilor de muncă și asigurarea continuității activității, potrivit Ministerului Finanțelor.

România a ieșit astăzi să se împrumute de pe piețele internaționale, prima astfel de ieșire în acest an. Guvernul vrea să vândă investitorilor străini obligațiuni pe 12 ani și pe 20 de ani, ambele fiind emisiuni noi, lansate acum. Anul trecut, statul a împrumutat de pe piețele externe 8,8 miliarde de euro și 3,3 miliarde de dolari, în contextul unui deficit bugetar record, de 102 miliarde de lei (9,8% din PIB). Premierul Florin Cîțu a declarat săptămâna trecută că România monitorizează piețele externe pentru un împrumut. Datoria publică este la un nivel record și a trecut recent de pragul de 500 de miliarde de lei.

Ministerul Economiei a renunțat la planul de a implementa Măsura 3 granturi pentru investiții, din cauza verificărilor pe care le desfășoară patru instituții, DNA, Curtea de Conturi, Departamentul pentru Lupta Antifraudă și Corpul de Control al Prim-ministrului. Cercetările vor dura, probabil, prea mult pentru a putea aștepta încheierea lor. Măsura 3 va fi înlocuită cu un nou mecanism de granturi, care ar putea deveni disponibil la începutul verii, posibil în luna iunie, potrivit informațiilor Profit.ro, întrucât ar urma să fie structurat pe un program de fonduri UE, ReactEU, la care Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene lucrează în prezent cu Comisia Europeană.

Datoria statului a crescut puternic anul trecut, după ce Guvernul a împrumutat o sumă record pentru a acoperi cel mai mare deficit bugetar de până acum. Astfel, în 2020, datoria externă a statului, în valută, a depășit-o pe cea în lei pentru prima dată după 2014, după cum se vede din graficul de mai jos. Guvernul a avut nevoie anul trecut să împrumute o sumă uriașă, însă, confruntat cu o nevoie mare de bani, în contextul crizei cauzate de pandemie, și limitat de nivelul pieței interne de titluri de stat, a apelat la mai multe ieșiri pe piața externă cu obligațiuni în euro și dolari. Anul trecut, ponderea datoriei în valută în total datorie s-a situat la 52,3%.

Autoritățile ar trebui să învețe din experiența sistemului de sănătate de anul trecut, aspectele importante fiind nevoia de a susține producția locală de medicamente, fondurile reduse ale bugetului de sănătate și modul "nu foarte înțelept" în care sunt cheltuite, accesul pacienților la medici și în alte cazuri decât coronavirus, precum și nevoia de digitalizare. Statul ar trebui să sprijine și creșterea adopției de medicamente generice și biosimilare, ceea ce ar însemna costuri mai reduse și acces mai bun la medicamente pentru pacienți, a declarat Simona Cocoș, director general al Zentiva România și Moldova.

Ministerul Finanțelor se pregătește să introducă modificări semnificative privind vânzarea de bunuri și servicii la distanță, pentru transpunerea unor directive europene în această privință. Modificările țintesc în principal TVA și includ prevederi cum ar fi facilități pentru operatorii economici, de exemplu eliminarea facturii pentru vânzările intracomunitare de bunuri la distanță, un mecanism special pentru declararea și plata TVA la import aplicabil atunci când nu se utilizează regimul de import. Potrivit Ministerului Finanțelor, firmele vor avea costuri mult mai reduse în ce privește comerțul transfrontalier și proceduri mai simple.

CNAS va prelungi în noul contract cadru posibilitatea medicilor de familie de a acorda consultații la distanță și discută cu reprezentanții acestora pentru o extindere a tipului de afecțiuni în care acest serviciu este disponibil, pe lângă cele cronice în prezent, a declarat Adrian Gheorghe, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). De asemenea, CNAS a introdus de săptămâna trecută "rețeta în toată țara", o modificare așteptată de foarte mulți ani, care permite ca o rețetă compensată să poată fi ridicată de oriunde pe teritoriul României, fără constrângeri privind casa de asigurări a pacientului, medicul prescriptor sau farmacii. Excepție fac doar unele medicamente eliberate în cadrul unor contracte de tip cost-volum-rezultat, în general medicamente inovative, mai scumpe.

Ministerul Finanțelor a publicat pe site o circulară care ar trebui să clarifice legislația fiscală în ce privește condițiile de aplicare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată, pentru anumite operațiuni.

UDMR a inițiat un proiect de lege pentru a extinde și la microîntreprinderi o facilitate fiscală, suspendată recent de Guvern până la finele anului, care ar permite angajatorilor să deducă din impozit, în limita a 1.500 de lei pe lună per copil, cheltuieli cu educația timpurie (creșă/grădiniță) a copiilor angajaților. În forma actuală, legea permite doar firmelor care sunt înregistrate ca plătitoare de impozit pe profit să acorde salariaților această facilitate. Inițiativa UDMR nu ține cont, însă, de obiecțiile recente ale Ministerului Finanțelor, care a precizat că legea care a introdus facilitatea respectivă ridică probleme în privința compatibilității cu directive UE, care nu permit acordarea de astfel de deductibilități din TVA și accize.

Recenta depreciere a leului în fața euro ajută la reducerea unor presiuni asupra economiei și nu reprezintă motiv de îngrijorare, a declarat premierul Florin Cîțu. Acesta a spus și că Guvernul monitorizează piața externă pentru a se împrumuta prin vânzarea de obligațiuni. Planul Guvernului prevede împrumuturi de circa 7-7,4 miliarde de euro pentru anul acesta.