Împrumuturile din PNRR vor reduce emisiunile de eurobonduri ale României pe piețele externe, iar costul cu dobânzile va fi cu circa 4 miliarde de euro sub cel pe care l-ar avea în mod obișnuit Guvernul

Sumele pe care România le va lua cu împrumut în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor reduce în următorii ani necesarul de emisiuni de eurobonduri pe piețele externe, iar dobânda mult mai bună la care obține fonduri Comisia Europeană și pe care o va transfera ulterior României, va însemna costuri cu dobânzile mai mici cu circa 4 miliarde de euro față de situația în care Guvernul ar fi împrumutat direct acești bani de pe piețele externe, potrivit calculelor Ministerului Finanțelor.

Prin PNRR, România va avea acces la fonduri de 29,2 miliarde euro, din care 14,2 miliarde de euro sunt granturi, adică bani care nu se dau înapoi, și 14,9 miliarde de euro împrumuturi.

Economia de aproximativ 4 miliarde de euro în privința dobânzilor a fost calculată de Ministerul Finanțelor luând în considerare un diferențial de dobânzi de circa 2 puncte procentuale între împrumutul contractate prin PNRR și cele contractate de România de pe piețele internaționale. Scadența medie a împrumutului prin PNRR este estimată la circa 15 ani.

"Cu componenta de împrumut atrasă pentru finanțarea PNRR se va reduce volumul planificat de finanțare de pe piața externă prin emisiuni de euroobligațiuni, ceea ce va conduce la reducerea costurilor de finanțare la nivel suveran ținând cont că împrumutul în cadrul acestui instrument va fi contractat la costuri foarte avantajoase (respectiv în termenii financiari la care CE se împrumută în numele UE de pe piețele financiare, la care se adaugă costurile suportate de CE pentru obținerea și gestionarea finanțării respective), ceea ce va avea un impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda aferentă datoriei publice și implicit asupra deficitului bugetar în anii următori utilizării tragerilor din acest împrumut. Pentru exemplificare, menționăm că utilizarea componentei de împrumut din PNRR în schimbul emisiunilor de euroobligațiuni va determina obținerea de economii din plăți de dobânzi estimate la cca 4 miliarde euro pentru toată perioada împrumutului", explică Ministerul Finanțelor.

CITEȘTE ȘI Cîțu e de acord cu ”transparentizarea” bacșișului, dar nu și cu ”impozitarea”

Datoria publică s-a apropiat puternic de pragul de 50% din PIB în acest an, după deficitul bugetar record de anul trecut și influențată și de deficitul tot ridicat, chiar dacă în scădere, estimat pentru anul acesta.

Datoria publică a depășit, probabil, pragul de 50% din PIB în iulie, în contextul în care Guvernul a împrumutat la începutul lunii 3,5 miliarde de euro (17,2 miliarde lei) de pe piața externă. Ieșirea pe piața externă a fost motivată și de nevoia de a-și acoperi necesarul de finanțare în contextul unor luni în care a împrumutat mai greu de pe piața internă. Ministerul Finanțelor a anunțat că datoria publică la finalul lunii mai s-a situat la 49,7% din PIB, în scădere ușoară de la 49,9% din PIB în aprilie. Scăderea a survenit în contextul revenirii economiei, dar și ca urmare a împrumuturilor lunare mai reduse pe piața internă, unde cererea pentru datoria statului este temperată.

O scădere ușoară a îndatorării poate fi și pentru luna iunie, urmată de o creștere substanțială în iulie.

Pentru 2021, Guvernul a estimat, în Strategia fiscal-bugetară, publicată la începutul anului, o îndatorare de 51,8% din PIB, față de 47,3% anul trecut. Un document mai recent, Programul de convergență, din luna mai, estimează îndatorarea la final de an la 50,8%.

De menționat faptul că utilizarea componentei de împrumut din Planul Național de Redresare și Reziliență va avea impact asupra datoriei publice, atât calculate potrivit legislației naționale cât și asupra datoriei guvernamentale conform metodologiei UE. Cu componenta de împrumut atrasă pentru finanțarea PNRR se va reduce volumul planificat de finanțare de pe piața externă prin emisiuni de euroobligațiuni, ceea ce va conduce la reducerea costurilor de finanțare la nivel suveran ținând cont că împrumutul în cadrul acestui instrument va fi contractat la costuri foarte avantajoase (respectiv în termenii financiari la care CE se împrumută în numele UE de pe piețele financiare, la care se adaugă costurile suportate de CE pentru obținerea și gestionarea finanțării respective), ceea ce va avea un impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda aferentă datoriei publice și implicit asupra deficitului bugetar în anii următori utilizării tragerilor din acest împrumut.

Pentru exemplificare, menționăm că utilizarea componentei de împrumut din PNRR în schimbul emisiunilor de euroobligațiuni va determina obținerea de economii din plăți de dobânzi estimate la cca 4 miliarde EUR pentru toată perioada împrumutului.

Astfel, pe termen mediu (2021–2024), în condiții de consolidare fiscală reducerea deficitului bugetar va determina reducerea necesitaților de finanțare la nivel guvernamental și menținerea datoriei guvernamentale brute, conform metodologiei UE, la un nivel sustenabil ce nu va depăși 54,0% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăși 48% din PIB. Luând în considerare un diferențial de dobânzi de cca 2% între împrumutul contractate prin RRF și cele contractate d România de pe piețele internaționale. Scadența medie a împrumutului estimată la cca 15 ani.