Rezultatele 1 - 25 din 102 pentru "export gaze"

Depozitele românești de înmagazinare subterană a gazelor naturale au ajuns la un grad de umplere de 100,2%, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe (GIE), iar România continua să înmagazineze, dar și să exporte către Ungaria și Republica Moldova.

Prețul gazelor pe piața spot operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a coborât sub 150 de lei/MWh pentru prima dată de la începutul lunii august, nivelul scăzut al consumului și gradul ridicat de înmagazinare, de peste 97% din capacitatea totală, creând un surplus de gaze pe piața internă, ceea ce face ca România să fie exportator net de gaze.

Prețul gazelor pe piața spot operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a coborât sub 150 de lei/MWh pentru prima dată de la începutul lunii august, nivelul scăzut al consumului și gradul ridicat de înmagazinare, de peste 97% din capacitatea totală, creând un surplus de gaze pe piața internă, ceea ce face ca România să fie exportator net de gaze.

Ungaria a importat în luna iulie un volum record de gaz via România, o mare parte din acesta fiind gaz rusesc, transportat prin Turk Stream, dar și gaz din producția internă a companiilor românești, care, în absența unui consum intern ridicat și în condițiile unui grad de umplere a depozitelor semnificativ, au fost nevoite să livreze în exterior o parte din producție.

Incertitudinile legate de tranzitul gazului și petrolului către Europa prin Ucraina începând de anul viitor determină companiile rusești să-și regândească strategiile comerciale. Gazprom a convenit cu principala companie de petrol și gaze din Azerbaidjan, Socar, prezentă și pe piața din România, să extindă parteneriatul strategic dintre cele două companii.

România a început să exporte de la 1 iulie, pentru prima dată în ultimele 8 luni, gaze în Ucraina, ca urmare atât a surplusului de pe piața internă, cât și a nevoii de gaze pentru iarna viitoare a Kievului.

România a devenit, de la începutul acestei luni, exportator net de gaze, după ce volumul zilnic al importurilor via Bulgaria a scăzut, iar cel al exporturilor către Ungaria s-a majorat.

Consumul intern în cădere liberă și gradul ridicat de umplere a depozitelor fac ca România să fie exportator net de gaze pentru prima dată în acest an. Producătorii autohtoni și traderii exportă gaze în Ungaria și Republica Moldova.

În pofida faptului că importurile de gaze azere sunt unele marginale, cifra de afaceri dintre România și Azerbaidjan a crescut cu aproape 50% în 2023, atingând nivelul de 700 milioane de dolari, în special ca urmare a activității Socar pe piața autohtonă, unde deține o rețea de benzinării și mai multe depozite de combustibil.

Companiile din domeniul gazelor naturale au obținut, în primele 9 luni ale acestui an, venituri nete de 45 milioane de lei din exportul și importul de gaze, în pofida faptului că România a fost importator net de gaze, volumul importurilor fiind superior cu peste 2 TWh celui al exporturilor, arată date analizate de Profit.ro.

Exporturile de gaze către Ucraina au fost sistate de la începutul acestei luni, după ce, în ultima jumătate de an, traderii internaționali, companiile ucrainene, dar și Energocom, compania din Republica Moldova mandatată să asigure siguranța alimentării, au folosit România ca țară de tranzit în vederea depozitării gazelor în facilitățile de înmagazinare în exces ucrainene.

Impredictibilitatea livrărilor de gaze rusești din această iarnă ca urmare a războiului din Ucraina a declanșat o cursă contracronometru pentru înmagazinarea din timp a gazelor la nivelul UE. România este în grafic, depășind vineri pragul de 25 TWh de gaze înmagazinate, în weekend ajungând la un grad de umplere a depozitelor de peste 75% în pofida reducerii volumelor zilnice injectate.

Cererea de gaze venită de la 1 iulie din Republica Moldova și cea pentru înmagazinare în Ucraina au condus la o scumpire cu 9% a gazelor pe piețele spot operate de Bursa Română de Mărfuri de la începutul acestei luni. Evoluția prețurilor pentru ziua următoare (PZU) din România este total opusă celei de pe piețele europene, unde prețurile spot au scăzut.

Tranzitul gazelor prin România a explodat în ultima săptămână, dublându-se atât importurile din Bulgaria, cât și exporturile către Ucraina sau Republica Moldova. În plus, dat fiind surplusul de gaze de pe piața autohtonă, România a exportat net aproximativ 10% din producția internă.

Exporturile de gaze rusești prin conducte au scăzut cu 11,4% în prima jumătate a lunii mai, față de nivelul mediu din aprilie, conform calculelor Reuters, în contextul prețului scăzut pe piața spot.

Aproximativ 80% din gazele achiziționate de la declanșarea războiului din Ucraina de Energocom, compania desemnată de guvernul de la Chișinău să cumpere produse energetice în vederea asigurării siguranței alimentării, au fost de proveniență non-rusă, o parte din acestea intrând în Republica Moldova prin punctul de interconectare cu România de la Ungheni.

SA Energocom, compania desemnată de guvernul de la Chișinău să achiziționeze gaze și energie din import, a cumpărat, în premieră, gaze de pe piața spot de la București, operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM).

Companiile din România și traderii internaționali nu mai exportă de 2 săptămâni gaze în Republica Moldova, Chișinăul reluând alimentarea cu gaze rusești, pe care în iarnă le-a alocat în totalitate Transnistriei în schimbul alimentării cu energie electrică achiziționată de la centrala electrică de la Cuciurgan, produsă pe bază de gaz.

Decizia Ungariei de a interzice exporturile de gaze după declararea stării de urgență energetică a fost luată fără notificarea Comisiei Europene și și ar putea fi nejustificată, a declarat joi comisarul european pentru energie, Kadri Simson, citat de publicația de specialitate ICIS. Dacă decizia ar intra în vigoare de la 1 august, așa cum a anunțat guvernul maghiar, România ar putea fi afectată, în special pe timpul iernii.

Guvernul maghiar a declarat miercuri stare de urgență în sectorul energetic și a interzis exportul de produse energetice, precum electricitatea sau gazele naturale, dar și al lemnului de foc. Decizia, care urmează să intre în vigoare începând cu luna august, afectează și piața din România, cea de electricitate fiind interconectată fizic cu cea maghiară. În plus, iarna, România importă gaze din Ungaria, țară care deține o capacitate de depozitare de 2 ori mai ridicată decât cea autohtonă. În prezent autoritățile de la București negociază achiziția de gaze din surse alternative, din Azerbaidjan, dar și din terminalele din Turcia sau Grecia. Deja, o parte din gazul importat prin Negru Vodă nu mai este numai gaz rusesc, ci are și alte surse de proveniență.

Rubla a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani în raport cu euro, în condițiile în care tot mai multe companii străine par să se conformeze cerinței președintelui Vladimir Putin de a plăti în moneda rusească pentru gazele naturale.

Guvernul ucrainean a solicitat asigurătorilor maritimi internaționali să înceteze toate raporturile comerciale cu transportatorii, prin intermediul cărora Rusia exportă petrol, gaze lichefiate și cărbune, într-o încercare de a intensifica presiunea exercitată asupra regimului Putin, informează Bloomberg.

Situația tensionată de pe piața gazelor și posibilitatea ca UE să-și reducă, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, dependența de Rusia au determinat Ungaria să reînceapă, de câteva zile, să folosească România drept țară de tranzit pentru gazul rusesc, aproape jumătate din fluxurile intrate prin punctele de interconectare Isaccea (cu Ucraina) și Negru Vodă (cu Bulgaria) fiind reexportate prin Csanadpalota.

Conflictul dintre Rusia și Ucraina, care pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării cu gaze naturale a Europei și obligă țările de pe Bătrânul Continent să caute opțiuni alternative de furnizare la livrările gigantului rus de stat Gazprom, a generat interes din partea Uniunii Europene pentru resursele de gaze ale Tanzaniei, statul african reluând în noiembrie anul trecut discuțiile cu giganții petrolieri Equinor și Shell pentru demararea proiectului construirii unei facilități de producție și export de gaze naturale lichefiate (LNG) de 30 miliarde dolari.

Ungaria își consolidează poziția de hub gazier regional, marți, în premieră fiind exportate gaze în Ucraina, țară din care, tradițional, maghiarii importau gazele rusești contractate. Tot marți, la Moscova, premierul Viktor Orban i-a solicitat președintelui rus Vladimir Putin majorarea livrărilor de gaze rusești către Budapesta.