Decizia Ungariei de a interzice exporturile de gaze după declararea stării de urgență energetică a fost luată fără notificarea Comisiei Europene și ar putea fi nejustificată, a transmis comisarul european pentru energie, Kadri Simson, citat de publicația de specialitate ICIS. Dacă decizia ar intra în vigoare de la 1 august, așa cum a anunțat guvernul maghiar, România ar putea fi afectată, în special pe timpul iernii.
Restricționarea exporturilor către alte state membre poate fi impusă doar pentru a proteja ordinea publică sau sănătatea, dar nu și din motive economice, susține oficialul UE.
Guvernul maghiar a anunțat că a interzis, odată cu declararea stării de urgență în sectorul energetic, și exportul de produse energetice, precum electricitatea sau gazele naturale, dar și al lemnului de foc.
De ce este important: În prezent, România are umplute depozitele de gaze în proporție de 47,5%, foarte probabil, până la începutul iernii procentul urmând a sări de 80%. Nivelul de înmagazinare este cu peste 260 milioane metri cubi peste cel de la aceeași dată a anului trecut, iar miercuri a fost depozitat un volum record gaze, de peste 20 milioane mc, la un import care se situează de asemenea la cele mai ridicate valori istorice de vară, de 13 milioane mc. Însă chiar dacă ar avea depozitele pline 100%, România tot ar avea nevoie de importuri, cel puțin în perioade cu vârf de consum, pentru a păstra în parametri funcționali Sistemul Național de Transport (SNT).
Mai este important: În ceea ce privește piața de energie electrică, piața din Ungaria este cuplată cu cea din România, dar și cucele din celelalte state europene, inclusiv Germania, un algoritm stabilind, în funcție de prețurile de pe piețele spot interne, care țară este exportatoare și care importatoare de energie. În condițiile în care guvernul maghiar interzice exportul de energie electrică, deși este încă neclar ce intenționează să facă, acest algoritm nu va mai avea cum să funcționeze.
Potrivit unei surse citate de ICIS, Ungaria nu se confruntă cu o urgență energetică, ci mai degrabă cu o criză fiscal-bugetară, după ce a menținut tarifele la energie electrică și gaze la niveluri care reprezintă 20% din prețurile actuale de pe piață.
„În timp ce statele membre au responsabilitatea de a asigura securitatea aprovizionării, o declarare a stării de urgență și măsurile care rezultă din aceasta trebuie luate în prezența unei amenințări clare de întrerupere a aprovizionării și notificate către comisie în cadrul reglementării securității aprovizionării, pentru a permite informarea și coordonarea corespunzătoare cu țările vecine. Restricțiile naționale individuale care afectează fluxurile transfrontaliere de gaze sunt nejustificate și nu pot decât să agraveze problemele în situația actuală a pieței de gaze naturale”, precizează un comunicat al CE.
Recordul zilnic al extragerilor din depozite din România se situează la 280-300 GWh. Dacă adăugăm și o producție internă de 250 GWh/zi (cu tot cu producția suplimentară a BSOG din Marea Neagră, care probabil ca va compensa declinul natural al producției Romgaz și, mai ales, Petrom), ar rezulta 530-550 GWh/zi. Iar consumul pe timp de iarna se situează în mod normal (nu în perioade geroase cu vârf de consum) la 650-700 GWh/zi.
În plus, extracții din depozite de peste 280 GWh/zi pot fi efectuate doar câteva zile consecutive, după care presiunea din depozite scade.
Iar, în eventualitatea în care rușii vor decide să întrerupă livrările de gaze prin Turk Stream, cea mai logică sursă de importuri ar fi Ungaria, dată fiind capacitatea sa de depozitare uriașă, de 67 TWh, de peste 2 ori mai ridicată decât cea din România, de 32 TWh.
De obicei, în ultimii ani, pe perioada iernii, România a importat gaze din Ungaria. Pentru această iarnă, însă, Transgaz susține că pot fi importate gaze din surse non-rusești prin conducta tranzit 2 de pe fostul coridor interbalcanic.
