România a început să exporte de la 1 iulie, pentru prima dată în ultimele 8 luni, gaze în Ucraina, ca urmare atât a surplusului de pe piața internă, cât și a nevoii de gaze pentru iarna viitoare a Kievului, relevă datele Profit.ro.
Începând cu luni, 1 iulie, România a exportat prin punctul de interconectare de la Ungheni, între 0,4 și și 0,5 milioane metri cubi de gaze în Ucraina, după 8 luni de pauză. Ultima dată când în Ucraina au intrat gaze din România a fost pe 31 octombrie 2023, când a fost exportată o cantitate de 33 GWh.
Luni, marți și miercuri, prin Isaccea au trecut câte aproximativ 4,7 GWh/zi (0,45 milioane mc/zi), pentru ca joi alți 5,3 GWh (0,5 milioane mc) să ajungă în Ucraina.
România este exportator net de gaze, prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă intrând joi în țară 7,2 milioane mc, în timp ce prin punctul de interconectare cu Ungaria de la Csanadpalota sunt exportați 7,4 milioane mc, iar prin cel de la Ungheni, 0,8 milioane mc ajung în Republica Moldova.
Din producția zilnică de 22,6 milioane mc, 7,5 milioane mc sunt depozitate.
Evoluția exporturilor de gaze către Ucraina în ultimele 8 luni (Sursa: ENTSOG)
În pofida anunțului de repornire a celui mai mare consumator de gaze autohton, Azomureș, la jumătate de capacitate, consumul intern este în continuare unul redus, de aproximativ 140 GWh/zi, cu 100 GWh/zi sub nivelul producției interne curente (de 240 GWh/zi).
În plus, gradul de umplere a depozitelor este de peste 77% (26 TWh din capacitatea totală de 33,8 TWh), existând posibilitatea umplerii depozitelor încă de la finalul lunii august-începutul lunii septembrie.
Drept urmare, exportul este singura alternativă a producătorilor interni la limitarea producției în perioada următoare.
Totodată, se pare că există cerere și din partea ucraineană.
Furnizorii și traderii de gaze din Ucraina și-au exprimat, potrivit site-ului de specialitate ICIS, îngrijorarea cu privire la rezervele de gaze necesare iarna viitoare.
Ucraina se așteaptă să aibă 13,7 miliarde de metri cubi (bcm) de gaz înmagazinate până pe 1 octombrie, țintă confirmată de ministrul adjunct al energiei, Mykola Kolisnyk, în cadrul unei conferințe la nivel înalt pe piața gazelor, organizată de Comunitatea Energetică la Kiev, pe 26 iunie.
Importurile, exporturile, producția și înmagazinările de joi, 4 iulie
Cu toate acestea, surse de piață intervievate de ICIS susțin că Ucraina ar putea să nu atingă ținta din octombrie dacă nu începe să importe imediat gaz.
În prezent, Ucraina are înmgazinate puțin peste 9 miliarde de metri cubi, dar și-ar putea asigura încă 2 miliarde de metri cubi din import dacă începe să cumpere imediat.
De la începutul războiului, operatorul de gaze Naftogaz s-a bazat exclusiv pe producția locală, despre care se estimează că se va situa în jurul a 50 de milioane de metri cubi (mcm)/zi.
Aproximativ 25 de milioane de metri cubi/zi acoperă consumul curent, doar 25 de milioane de metri cubi/zi fiind înmagazinate.
Ucraina a depus eforturi pentru a crește producția locală, însă în prezent Kievul ia în considerare acum extinderea capacității de generare a energiei electrice pe bază de gaz, ceea ce va conduce la o creștere a cererii.
Producția locală a făcut ca Kievul să nu achite până acum prețuri de import mai mari, distrugerea cererii industriale ca urmare a războiului deplanșat de Rusia menținând prețurile gazului din producția internă la un nivel scăzut.
Ucraina trebuie să producă mai multă energie electrică, posibil folosind gaz, pentru a înlocui unele dintre centralele termice care au fost distruse de atacurile rusești cu rachete și drone din martie.
O sursă de pe piață a spus că Ucraina ar putea căuta să construiască unități pe gaz la scară mică pe termen scurt, ceea ce ar necesita încă 0,1-0,25 miliarde de metri cubi în acest an, pe lângă cererea existentă.
Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice, inclusiv asupra stocării gazelor, au descurajat companiile să ia în considerare injectarea gazului în depozitele ucrainene pentru moment.
Ucraina poate oferi până la 10 miliarde de metri cubi de capacitate de stocare companiilor nerezidente, dar anul acesta atât riscurile legate de război, cât și diferențele reduse de prețuri vară-iarnă descurajează companiile să folosească această opțiune.
Marje mai largi ar putea stimula companiile să revină pe piață, dar pentru moment prețurile de iarnă păstrează o primă relativ scăzută față de anul trecut, deși există riscul ca acordul de tranzit pe termen lung al Ucrainei pentru gazul rusesc să nu fie reînnoit de la 1 ianuarie 2025.
