Guvernul maghiar a interzis, odată cu declararea stării de urgență în sectorul energetic, și exportul de produse energetice, precum electricitatea sau gazele naturale, dar și al lemnului de foc. Decizia, care urmează să intre în vigoare începând cu luna august, afectează și piața din România, cea de electricitate fiind interconectată fizic cu cea maghiară. În plus, iarna, România importă gaze din Ungaria, țară care deține o capacitate de depozitare de 2 ori mai ridicată decât cea autohtonă.
În prezent autoritățile de la București negociază achiziția de gaze din surse alternative, din Azerbaidjan, dar și din terminalele din Turcia sau Grecia. Deja, o parte din gazul importat prin Negru Vodă nu mai este numai gaz rusesc, ci are și alte surse de proveniență, conform datelor analizate de Profit.ro.
De ce este important: În prezent, România are umplute depozitele de gaze în proporție de 47,5%, foarte probabil, până la începutul iernii procentul urmând a sări de 80%. Nivelul de înmagazinare este cu peste 260 milioane metri cubi peste cel de la aceeași dată a anului trecut, iar miercuri a fost depozitat un volum record gaze, de peste 20 milioane mc, la un import care se situează de asemenea la cele mai ridicate valori istorice de vară, de 13 milioane mc.
Însă chiar dacă ar avea depozitele pline 100%, România tot ar avea nevoie de importuri, cel puțin în perioade cu vârf de consum, pentru a păstra în parametri funcționali Sistemul Național de Transport (SNT).
Recordul zilnic al extragerilor din depozite se situează la 280-300 GWh. Dacă adăugăm și o producție internă de 250 GWh/zi (cu tot cu producția suplimentară a BSOG din Marea Neagră, care probabil ca va compensa declinul natural al producției Romgaz și, mai ales, Petrom), ar rezulta 530-550 GWh/zi. Iar consumul pe timp de iarna se situează în mod normal (nu în perioade geroase cu vârf de consum) la 650-700 GWh/zi.
În plus, extracții din depozite de peste 280 GWh/zi pot fi efectuate doar câteva zile consecutive, după care presiunea din depozite scade.
Iar, în eventualitatea în care rușii vor decide să întrerupă livrările de gaze prin Turk Stream, cea mai logică sursă de importuri ar fi Ungaria, dată fiind capacitatea sa de depozitare uriașă, de 67 TWh, de peste 2 ori mai ridicată decât cea din România, de 32 TWh.
De obicei, în ultimii ani, pe perioada iernii, România a importat gaze din Ungaria. Pentru această iarnă, însă, Transgaz susține că pot fi importate gaze din surse non-rusești prin conducta tranzit 2 de pe fostul coridor interbalcanic.
Mai este important: În ceea ce privește piața de energie electrică, Ungaria este cuplată fizic cu cea România, un algoritm stabilind, în funcție de prețurile de pe cele două piețe spot interne, care țară este exportatoare și care importatoare de energie. În condițiile în care guvernul maghiar interzice exportul de energie electrică, acest algoritm nu va mai avea cum să funcționeze.
De altfel, ministrul de Externe maghiar, Peter Szijjártó, a declarat că Budapesta negociază achiziționarea de gaze suplimentare, peste cele prevăzute în contractul pe termen lung semnat cu Gazprom, care furnizează 85% din necesarul de gaz al țării. În baza acordului pe 15 ani semnat anul trecut cu gigantul rus Gazprom, Ungaria primește 3,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an prin Bulgaria și Serbia și încă 1 miliard de metri cubi prin Austria.
Guvernul Orban a autorizat compania energetică de stat MVM și Asociația maghiară de stocare a hidrocarburilor să cumpere gaz suplimentar de pe piață pentru a le stoca înainte de sezonul de încălzire.
“Estimăm că este posibil să cumpărăm 700 de milioane de metri cubi de gaz înainte de începerea sezonului de iarnă”, a afirmat Szijjártó.
Publicația financiară maghiară portfolio.hu, susține, citând surse din piață, că Executivul de la Budapesta intenționează să apeleze la credit bancar bancar sindicalizat pentru a finanța costul achizițiilor suplimentare de gaze, estimat la un miliard de euro.
Potrivit ministrului maghiar, depozitele interne sunt în prezent pline în proporție de 44%, cantitate ce reprezintă aproximativ un sfert din consumul anual.
Szijjártó a și precizat de unde vor sosi gazele suplimentare, din România și Bulgaria.
Cu alte cuvinte, Ungaria vrea să se folosească de România ca țară de tranzit, cum o și face în prezent, pentru a-și umple depozitele, iar iarna viitoare, dacă România va avea nevoie de gaze, exportul acestora va fi interzis.
În urma problemelor apărute la gazoductele nordice prin care Gazprom exporta gaze în Europa, inclusiv Nord Stream 1, Ungaria și-a înjumătățit importurile din Austria în ultima lună, de la 150 GWh/zi la 75 GWh/zi și și-a majorat importurile prin Serbia, de la 113 GWh/zi la 178 GWh/zi, și din România, de la 0 Gwh/zi la finalul lunii mai la 50 GWh/zi în prezent.
Evoluția înmagazinărilor din Ungaria a fost una total opusă celei din România. Cantitatea de 2,74 miliarde de metri cubi de gaz stocată de Ungaria până la jumătatea lunii iulie, a fost de departe cea mai mică cantitate depozitată la această dată în ultimii patru ani și mult sub cei 4,5 miliarde de metri cubi stocați anul trecut și cei 5,4 miliarde de metri cubi înmagazinați la milocul lunii iulie din 2020.
Șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyás, a motivat deciziile adoptate prin faptul că în ultimele zile a devenit clar că cel mai probabil nu va fi suficient gaz în Europa pentru sezoanele de toamnă și iarnă.
Pentru a motiva interzicerea exportului de produse energetice, inclusiv gaz, Gulyás a afirmat că statele europene care au pledat pentru introducerea sancțiunilor energetice împotriva Rusiei vor acum să obțină surse de energie din Ungaria, și să distribuie gazul care intră în Ungaria.
Răspunzând unei întrebări adresate de un jurnalist, șeful de cabinet al guvernului maghiar a precizat: “Nu suntem datori să ajutăm țările membre. Nu avem o astfel de obligație. Oricum, suntem dispuși să îi ajutăm doar dacă situația din Ungaria este în regulă”.
Programul, care însoțește starea de urgență energetică, anunțat de șeful de cabinet al premierului Viktor Orban constă din șapte puncte:
- Ungaria va crește producția internă de la un miliard și jumătate de metri cubi la două miliarde mc
- Ministrul de externe Péter Szijjártó a fost autorizat să identifice surse suplimentare de gaz și să negocieze achiziționarea acestuia
- Interzicerea exportului de produse energetice și de lemn de foc
- Majorarea extracției de lignit până la sfârșitul anului
- Repornirea Centralei Mátra cât mai curând posibil
- Prelungirea progrmaului de funcționare a centralei nucleare Paks
- Prețul reglementat la gaze și energie electrică va fi aplicat numai gospodăriilor care consumă cantități până la ivelul consumului mediu (3/4 din populația Ungariei), cei care vor consuma mai mult urmând a achita prețul de piață.
Noile limite până la care se va aplica prețul reglementat vor fi de 210 kW pe lună în cazul energiei electrice și de 144 metri cubi, în cazul gazului.
Guvernul Orban a adoptat luna trecută un act normativ care împuternicește executivu de la Budapesta să preia supravegherea firmelor de iportanță strategică din domeniul energiei pentru siguranța alimentării.
Potrivit companiei de consultanță Wood & Company, Ungaria este cea mai expusă țară central-europeană la un potențial deficit de energie, care ar putea pune o presiune suplimentară asupra forintului, moneda cu cele mai proaste performanțe din regiune.
