Guvernul ucrainean a solicitat asigurătorilor maritimi internaționali să înceteze toate raporturile comerciale cu transportatorii, prin intermediul cărora Rusia exportă petrol, gaze lichefiate și cărbune, într-o încercare de a intensifica presiunea exercitată asupra regimului Putin, informează Bloomberg.
De ce este important: Rafinăriile din România importă aproximativ două treimi din țițeiul procesat pe cale maritimă. Sigura rafinărie care funcționează cu țiței din producția internă este Petrobrazi, operată de OMV Petrom. Iar producția de țiței a OMV Petrom a scăzut în 2021 cu 4,3%, la 22,37 milioane de barili, în principal din cauza declinului natural. În plus, OMV Petrom și-a vândut și activele din Kazahstan, operațiune care a avut un impact negativ de 0,8 milioane barili asupra producției companiei.
De asemenea important: Lukoil folosește la Petrotel țiței importat din Rusia, iar Petromidia, operată de Rompetrol (parte a grupului KMG), folosește majoritar petrol extras din Kazahstan, transportat însă prin Rusia și exportat în România prin terminalul CPC de la Novorosisk. Recent, Rusia a anunțat că terminalul CPC de la Novorosisk va intra în revizie pentru 2 luni.
Potrivit datelor ultimelor date ale Comisiei Europene, în 2019, România a importat 30,7 milioane de barili de țiței din Kazhstan și 25 milioane de barili de țiței din Rusia, din totalul de 87,2 milioane de barili procesați.
„În numele președintelui Zelenski și al poporului ucrainean, în acest moment existențial pentru națiunea noastră, vă cerem să încetați toate relațiile comerciale cu industria rusă a combustibililor fosili, să opriți fluxul de numerar care finanțează uciderea în masă a unor oameni nevinovați”, a solicitat Oleg Ustenko, consilier economic șef al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, într-o scrisoare adresată International Group of P&I Clubs (IGP&I).
IGP&I este o asociație de asiguratori care oferă acoperire pentru răspunderea civilă pentru aproximativ 90% din mărfurile maritime.
Potrivit guvernului ucrainean, membrii asociației au asigurat, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, 363 de nave care transportă petrol, gaze și cărbune din porturile rusești.
Un boicot al asiguratorilor nu i-ar opri pe proprietarii de nave să-și continue activitatea, a declarat Nick Shaw, directorul executiv al IGP&I, pentru Bloomberg.
„Probabil că va exista o pauză limitată, pe termen scurt, în timp ce armatorii care decid să-și continue activitatea comercială (cu Rusia - n.r.) identifică aranjamente alternative de asigurare”, a precizat acesta. Armatorii ar putea alege companii de asigurare care nu sunt membre IGP&I, inclusiv firme din Rusia, a adăugat Shaw.
Navele de marfă asigurate de membrii IGP&I au descărcat 39,3 milioane de tone de barili de țiței, 473.000 de tone de gaz natural lichefiat și 2,82 milioane de tone de cărbune preluate din porturile rusești în cele patru săptămâni după izbucnirea conflictului, susține guvernul ucrainean în scrisoarea amintită.
Aceasta a fost redactată cu ajutorul Global Witness, un ONG cu sediul la Londra, și cu Russian Tanker Tracking Group, un grup format din reprezentanți ai guvernului ucrainean, din academicieni și din experți.
Proprietarii de nave plătesc anual o asigurare care acoperă riscul de război, precum și o primă suplimentară atunci când navele pe care le dețin intră în zone cu risc ridicat. Aceste prime separate sunt calculate în funcție de valoarea navei, sau a carenei acesteia, pentru o perioadă de șapte zile.
Dacă prima suplimentară era de 0,025% înaintea începerii conflictului din Ucraina, aceasta s-a majorat la 2%-5% la finalul lunii februarie, ceea ce reprezintă costuri suplimentare de sute de mii de dolari pentru un transport, în funcție de destinație. Iar în Marea Neagră costul închirierii unui tanker a crescut considerabil, de la 8.000 de dolari pe zi la 100.000 dolari pe zi imediat după invazia Ucrainei, potrivit unui articol Reuters publicat pe 25 februarie.
