INFOGRAFICE Jumătate din gazele rusești care intră în România ajung în Ungaria

Situația tensionată de pe piața gazelor și posibilitatea ca UE să-și reducă, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, dependența de Rusia au determinat Ungaria să reînceapă, de câteva zile, să folosească România drept țară de tranzit pentru gazul rusesc, aproape jumătate din fluxurile intrate prin punctele de interconectare Isaccea (cu Ucraina) și Negru Vodă (cu Bulgaria) fiind reexportate prin Csanadpalota.

Potrivit datelor Transgaz, joi, aproape întreaga cantitate de gaze importată prin Isaccea (4,6 milioane mc sau 49 GWh) a ajusnîn Ungaria, prin punctul de interconectare de la Csanadpalota, unde sunt estimate fluxuri de export de 4,3 milioane mc sau 46 GWh.

CITEȘTE ȘI Studiu EY România: 78% dintre Directorii Financiari din România consideră că se vor implica mai mult în dezvoltarea și executarea strategiilor de business în următorii trei ani

România urma să importe joi, conform Transgaz, 7,3 milioane mc de gaze, din care peste jumătate, 4,3 milioane mc, ajung în Ungaria.

Intrările și ieșirile de gaze de joi din SNT

Companiile maghiare au reînceput să folosească ruta românească pentru importul de gaze rusești pe 19 martie, volumele crescând progresiv, de la 5 GWh/zi la 46 GWh.

CITEȘTE ȘI Soluțiile GRENKE vă oferă libertatea de care aveți nevoie pentru a vă dezvolta și implementa ideile creative. Interviu cu Liviu Bănulescu, Managing Director GRENKE România

Începând cu aceeași zi, 19 martie, Ungaria a început să injecteze în depozitele sale o cantitate de aproximativ 10 GWh/zi.

Evoluția fluxurilor fizice de gaze din România spre Ungaria

De altfel, Ungaria a importat gaze prin toate punctele de interconectare pe care le are cu statele vecine, 100 GWh/zi din Serbia, aproximativ 150 de GWh din Austria și 100 GWh din Slovacia.

În ultimele zile se observă o reducere a intrărilor din Austria la 125 GWh/zi și din Slovacia, la 75 GWh/zi, importurile prin România fiind probabil menite să compenseze acest deficit.

CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, analist eToro: Piețele au reziliență. Companiile continuă să arate rezultate financiare bune

O altă explicație ar fi diferența de preț de pe piața din România și cea din Austria.

Evoluția importurilor de gaze maghiare din Austria

Astfel, miercuri, pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri, prețul unui MWH a fost de 95 euro/MWh (474 lei/MWh), în timp ce cel de pe cea mai importantă regională, cea austriacă CEGH, un MWh de gaz se tranzacționa la un preț cu 14 euro mai ridicat, 109 euro/MWh. Astfel, era mai avantajos pentru Ungaria să importe gaze din România, decât din Austria.

Evoluția importurilor de gaze maghiare din Bulgaria

Profit.ro a anunțat că autoritățile din România discută cu cele din statele vecine Ungaria și Bulgaria, ale căror sisteme de transport al gazelor naturale sunt interconectate cu cel național românesc, încheierea de acorduri interguvernamentale privind luarea de măsuri solidare de întrajutorare în caz de criză a gazelor, măsuri care pot merge până la sistarea furnizării gazelor către marii consumatori industriali dintr-una dintre țări pentru menținerea aprovizionării populației și clienților sociali dintr-o alta.

Evoluția importurilor de gaze maghiare din Slovacia

Dintre cele 3 state, doar România este mare producător, însă nu-și asigură nici măcar consumul intern (aproximativ 75% din acesta), celelalte 2 state fiind dependente aproape în totalitate de importurile de gaz rusesc.

Ungaria a semnat anul trecut cu grupul rus Gazprom un acord de aprovizionare cu gaze naturale pe o perioadă de 15 ani.

În schimb, acordul Bulgariei cu Gazprom expiră la finalul acestui an, iar guvernul de la Sofia a anunțat că nu va purta discuții cu gigantul rus pentru a-l reînnoi, pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina, și va căuta surse de aprovizionare alternative.