ING Bank a tăiat un punct procentual din prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pe trimestrul al doilea, care arată o nouă scădere abruptă a dinamicii anuale, la 1,1%, în condițiile unor revizuiri ale cifrelor publicate anterior. BCR menține prognoza, dar atrage atenția cu privire la discrepanțele între datele ajustate sezonier și seria brută și se așteaptă la noi revizuiri.
Economia românească a crescut cu 0,9% în trimestrul al doilea față de primul trimestru din acest, o creștere care a surprins piața (care se aștepta la o dinamică mai scăzută, de 0,3%), dar care vine pe fondul revizuirii datelor publicate anterior. Totodată, creșterea din primul trimestru a fost revizuită în sus la 0,5%, de la 0,2% anterior.
Datele anuale arată o decelerare a creșterii economice de la 4,5% în trimestrul al patrulea din 2022, la 2,4% în primul trimestru din acest an și la 1,1% în trimestrul al doilea.
”Dacă ne uităm la datele publicate azi, un lucru e clar: economia românească încetinește mai mult decât era așteptat. Astfel, ne revizuim prognoza pentru creșterea PIB în 2023 de la 2,5% la 1,5%”, arată Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România, într-o notă de analiză.
Pe primele 6 luni, PIB a crescut cu 1,7%, sub prognoza ING de 2,3%.
Datele detaliate privind structura PIB urmează să fie publicate în septembrie, astfel că nu știm încă ce sectoare au contribuit exact la cifrele de azi.
ING consideră, pe baza datelor cu frecvență ridicată, că la încetinirea dinamicii de creștere e probabil să fi contribuit contracția vânzărilor cu amănuntul cu 0,5% în T2 față de precedentul trimestru, în timp ce producția industrială a scăzut cu 2,8%, una dintre cele mai mari contracții din ultimul timp. Construcțiile au pierdut din viteză și activitatea este aproape în stagnare, în timp ce sectorul serviciilor ar putea înregistrat o creștere de 2-3%. Investițiile și exporturile nete este probabil să fi tras PIB în sus în trimestrul al doilea, mai arată Tătaru.
Economistul băncii olandeze consideră că rectificarea bugetară ce urmează să fie făcută la finele acestei luni crește riscurile pentru o dinamică mai mică a PIB în acest an. Banca menține prognoza de 3,7% pentru 2024.
BCR menține prognoza de 2,1% pentru dinamica PIB din acest an, în condițiile scăderii cererii externe și a încetinirii consumului, care ar urma să rămână totuși cel mai important contribuitor la dinamica anuală. Investițiile sunt un factor de creștere de creștere în acest an, în condițiile în care absorbția de fonduri UE (inclusiv din PNRR) ar urma să ajungă la 4-5% din PIB în acest an, comparativ cu 3,5% în 2022.
Pentru 2024, BCR estimează o creștere economică de 4,2%.
BCR estima că economia va crește cu 0,3% în trimestrul al doilea față de primul trimestru și cu 2,7% în termeni anuali.
Date cu discrepanțe și noi revizuiri
Analistul BCR Dorina Ilașco atrage atenția cu privire la discrepanțele mari între datele ajustate sezonier și cele din seria brută din comunicatul de azi al Statisticii.
”Există o diferență semnificativă între datele de creștere reală ale PIB neajustate și cele ajustate sezonier (1,1% vs. 2,7% an/an), care este dificil de explicat, având în vedere datele economice publicate. Credem că datele istorice de PIB vor fi probabil revizuite suplimentar de către INS pe măsură ce noi date devin disponibile. Credem că agricultura este una dintre posibilele surse de surprize pozitive”, arată Ilașco.
INS obișnuiește să vină cu ajustări ample ale datelor, pe care ulterior le retrage.
Directorul Statisticii, Tudorel Andrei, a încercat să explice într-un articol de opinie că revizuirile sunt generate de sezonalitatea mare a economiei românești. În 2022, INS a revizuit în 17 mai seria de date din urmă, ceea ce a dus la publicarea unei creșteri economice mai mari în primul trimestru din 2022 – motiv pentru care a fost acuzată de manipularea datelor.
Seria a fost ulterior revizuită la un nivel apropiat datelor de dinainte de 17 mai în comunicatul din 15 noiembrie. Tudorel Andrei a folosit un grafic în opinia publicată pe o serie scurtă de timp, din care nu reiese că INS a revenit, practic, la modelul inițial, așa cum se poate vedea dacă sunt incluse datele trimestriale din comunicatele anterioare. Adrian Câciu, ministrul PSD al Finanțelor de la acel moment, a atacat analiștii că au greșit prognozele economice, în condițiile în care economiștii arătau că nu pot face prognoze fiabile cu date cu revizuiri atât de ample.
