Veniturile obținute la bugetul de stat anul trecut ca urmare a creșterii inflației nu au mai avut aceeași dinamică în acest an, pentru că inflația, deși încă ridicată, s-a apropiat mai mult de ce a țintit BNR, spune guvernatorul Mugur Isărescu, ca explicație pentru faptul că acum se discută despre o criză bugetară dincolo de jumătatea anului, deși economia nu este în recesiune și nici în criză financiară. Isărescu mai adaugă și că veniturile fiscale sunt prea mici și a atacat din nou diferitele excepții de impozitare: ”românii nu vor stat minimal”, ”românii vor un stat ca afară”.
Noile măsuri fiscale pregătite de autorități și impactul acestora în economie vor fi anunțate la Maratonul Impactul Fiscalității în Economie, programat să fie organizat de PROFIT NEWS TV pe 10 august, cu sprijinul CITR și cu participarea celor mai importanți actori implicați
Bugetul de stat pentru 2023 a fost construit cu un deficit de 4,4% din PIB în plan, pe fondul unei estimări de creștere economică reală de 2,8%. Execuția bugetară a arătat din ce în ce mai rău față de anul trecut încă de la începutul acestui an. Consiliu Fiscal, care oricum considera că Executiv a supraestimat veniturile și a subestimat cheltuielile, arată că deficitul va ajunge la 6% din PIB în acest an dacă nu sunt luate măsuri de corecție, în contextul în care PSD și PNL discută creșteri de taxe și impozite.
Întrebat cum de am ajuns, totuși, în situația de a discuta de o criză bugetară, deși economia încă crește și nu au apărut elemente prevăzute la nivel internațional, guvernatorul Isărescu explică, printre rânduri, că Guvernul s-a bazat prea mult pe inflație când a făcut bugetul.
”Anul trecut inflația a fost mai mare decât cea prevăzută în construcția bugetară. La o inflație mai mare, veniturile au fost mai mari. Anul acesta, chiar dacă nu a scăzut suficient, inflația nu mai este atât de mare. Deci, ceea ce domnul academician Dăianu (președintele Consiliului Fiscal), ca să-l citez, spune despre venituri, care nu sunt permanente, care au venit dintr-un lucru care a apărut în plus față de perioada în care s-a gândit bugetul. Noutatea este că în acest an inflația se apropie de ce am țintit și nu mai au venituri în plus”, spune guvernatorul.
Inflația a fost de 16,4% la finele anului trecut și a scăzut în iunie la circa 10,3%, urmând să ajungă la 7,5% la finele anului, conform prognozei actualizate.
Isărescu este însă de părere că un alt element care a dus la starea curentă a bugetului este cel al nivelului încasărilor bugetare, care ar fi prea reduse pentru ambițiile europene ale României.
”Un al doilea element este, după părerea mea, părere pur personală și am dreptul să o spun, pentru că sunt și eu un veteran, este această iluzie cu statul minimal. Românii vor stat minimal... Nu vor stat minimal, vor impozite mai mici, ca-n orice țară. Ce firmă, ce persoană fizică, vrea impozite mari?! Românii vor un stat ca afară, cu autostrăzi, educație, sănătate. Toate acestea sunt servicii sau activități publice care sunt costisitoare și tot timpul au fost subevaluate” spune Isărescu.
Isărescu s-a legat de diversele scutiri fiscale și spune că acestea reprezintă o optimizare fiscală. ”Când ai un sistem fiscal cu atâtea excepții... vorbești într-una că nu are loc o colectare bună și dai vina pe ANAF.”
Într-o analiză publicată luna trecută, Valentin Lazea, economist șef al BNR, opina că trebuie ca politicienii să-și depășească teama și să elimine exceptările de taxe. Lazea se referea în mod direct la regimul de impozitare al microîntreprinderilor, al sectorului IT, hoteluri și restaurante, construcții și al agriculturii și industriei alimentare, unde acuza lăcomia beneficiarilor.
Lazea considera că nu mai poate fi folosit argumentul statului minimal în România ca model de dezvoltare, când s-a ajuns la o oarecare convergență cu UE, și că cu un nivel al veniturilor de 27% din PIB nu mergem spre modelul american, ci pe cel al Honduras și El Salvador.
Mai mult, economistul șef al BNR crede că din reducerea cheltuielilor nu se pot face mari economii, fie că vorbim de pensiile speciale, fie de supra-angajările din sectorul public.
Isărescu deplânge și el faptul că încă s-ar discuta despre ”statul minimal”.
”Observ, cu durere, ca român, că discuția continuă cu statul minimal. Cum să faci stat european cu venituri de 27% din PIB?! Trebuie să ne revenim! Dacă nu ne revenim o să vină o corecție de piață și o să ne arunce o găleată cu apă rece în cap. Nu ai cum să faci! Uitați-vă la toate serviciile publice, toate sunt subfinanțate”, spune guvernatorul.
Isărescu spune că este nevoie ca măsurile de corecție fiscal-bugetară să fie suficiente pentru a convinge, altfel am putea asista la o corecție din partea piețelor, cu influențe în creșterea cursului și a dobânzilor.
Guvernatorul spune că banca centrală va sprijini pe toate căile programul de ajustare fiscală, așa cum va ieși el. ”Soluția finală nu va fi tehnică, va fi politică”.
