Industria prelucrătoare din România și-a adâncit contracția în septembrie, arată sondajul realizat în rândul companiilor producătoare – indicele PMI BCR. Numărul de salariați, producția și comenzile noi au scăzut accelerat.
Indicele managerilor de achiziții (Purchasing Manager’s Index - PMI) a scăzut la 47,3 puncte în septembrie, de la 48,4 puncte în august. O valoare sub 50 de puncte indica deja contracția producției manufacturiere. Dar contracția se adâncește și indicele ajunge la cea mai mică valoare de după februarie.
Atât noile comenzi primite, cât și volumele de producție au scăzut în ritm accelerat în septembrie, și sunt la cel mai redus nivel de după februarie, arată sondajul.
Mai mult, nivelurile de ocupare a forței de muncă au scăzut într-un ritm record, pe fondul plecărilor voluntare. Automobile Dacia a realizat recent o astfel de campanie.
„Datele INS arată că scăderea producției din industria prelucrătoare în termeni anuali vine predominant din cauza scăderii înregistrate în industria auto și industria de produse chimice (inclusiv cauciucuri și produse din plastic). Istoric vorbind, aceste ramuri au fost foarte dependente de exporturi”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Situația industriei manufacturiere românești pare să reflecte astfel situația slabă a acestui sector la nivelul UE, în condițiile în care firmele reclamă cererea de export ca motiv pentru scăderea producției și reducerea comenzilor noi.
„Cererea externă, mai ales, continuă să fie slabă, iar și mai important, economia Germaniei nu arată semne de redresare. Sectorul manufacturier românesc este foarte legat de economia germană, cu aproape 50% din producția dintr-o anumită lună având pe primul loc în topul destinațiilor de export această țară”, consideră Dascălu.
Scăderea forței de muncă cu cea mai rapidă rată de când sondajul e realizat în România reflectă scăderea producției și a comenzilor.
„România rămâne cu unul dintre cele mai mici costuri medii anuale cu forța de muncă din Uniunea Europeană în industria prelucrătoare, cifra fiind în jurul valorii de 15 mii de EUR. Media europeană este la 40 de mii de EUR. Acest lucru are putea atrage investiții străine în viitor, mai ales în contextul în care near-shoring și friendshoring devin concepte tot mai populare”, crede Dascălu.
Pentru perioada următoare, firmele sunt însă mai optimiste și circa jumătate se așteaptă la o creștere a producției. Printre motivele de optimism se numără planurile de extindere, marketingul, publicitatea și investițiile în utilaje.
Economistul șef al BCR se așteaptă ca industria să aibă din nou o contribuție negativă la PIB în trimestrul al treilea, după ce în T2 a tras în jos cu 0,1 pp creșterea economică (de 0,8%) și subliniază că este posibil ca industria să fie în teritoriu negativ pentru al doilea an la rând.
Evoluția slabă a industriei vine după un scurt reviriment în vară, când lucrurile păreau să se îndrepte.
Un alt indicator realizat pe bază de sondaj (ESI - economic sentiment indicator) arată că economia românescă dă semne de scădere în trimestrul al treilea față de precedentul trimestru, cu performanțe slabe în industrie și servicii.
Nici creșterea puternică a consumului intern în acest an nu a încurajat producția locală, având în vedere că puține dintre bunurile finite consumate de români sunt din țară.
„România rămâne poziționată destul de jos în lanțul de producție, exportând materii prime și produse intermediare și importând produsele finite. Din această cauză, orice accelerare a consumului intern are un efect limitat asupra producției din industria prelucrătoare. Acest lucru înseamnă și că sectorul manufacturier este dependent de cererea externă”, arată Dascălu.
Sondajul care stă la baza indicelui PMI este realizat lunar de S&P și sponsorizat de BCR pe un panel de 400 de producători de diferite dimensiuni, începând cu 2023.
PMI reprezintă o medie ponderată a următorilor cinci indici: Comenzi noi (30%), Producție (25%), Ocuparea forței de muncă (20%), Termenele de livrare ale furnizorilor (15%) și Stocurile de achiziții (10%). Pentru calculul PMI, Indicele privind termenele de livrare ale furnizorilor este inversat, astfel încât să se miște într-o direcție comparabilă cu a celorlalți indici.
