Guvernatorul Mugur Isărescu spune, la audierile din Parlament pentru un nou mandat, care să-i prelungească recordul la conducerea unei bănci centrale, că BNR se întinerește la nivelul conducerii și că au mai rămas doi dintre veteranii care să-i asigure continuitatea: el și Florin Georgescu (ultimul în scădere în ierarhie).
Isărescu spune că inflația scade treptat și că politica monetară nu ar trebui să fie prea restrictivă și să ducă la o recesiune, ceea ce ar agrava situația deficitului bugetar. Tot situația fiscală este cea care ne împiedică să ne gândim la o aderare la zona euro.
Bilanțul lui Isărescu arată că a ratat ținta de inflație mai mult de jumătate din timp în ultimii aproape 20 de ani și aproape trei sferturi în ultimul mandat.
Isărescu, care a împlinit în august 75 de ani, s-a prezentat în fața comisiilor de specialitate din Parlament pentru a-și susține candidatura pentru un nou mandat. De la trecerea la țintirea directă a inflației în 2005, inflația a fost peste coridorul țintă mai mult de jumătate din timp – 125 de luni din 229. În mandatul Consiliului care încetează acum, începând cu octombrie 2019, inflația a fost peste ținta BNR 43 din 59 de luni sau 73% din timp.
„Așa cum arată Consiliul de Administrație în prezent, precum și propunerile pe care le aveți în față, este clar că asistăm la o tranziție, de la generația mai în vârstă spre generații mai tinere. Procesul a început din 2019, de la fostul Consiliu, continuă cu aceste propuneri și în final cred că BNR va fi condusă de o generație mai tânără decât cea din prezent”, spune Isărescu, în deschiderea audierilor pentru un nou mandat.
„O anumită continuitate este necesare și reprezint această continuitate împreună cu prim-viceguvernatorul, acum propus viceguvernator, Florin Georgescu”, spune Isărescu. „Acest Consiliu mai păstrează doi veterani. Eu și Florin Georgescu. Este de datoria noastră să spunem acest lucru și că între obiectivele pe care le urmărim este să lăsăm banca pe mâini tinere”, adaugă el.
Isărescu, care atinge un nou record de cel mai logeviv guvernator de bancă centrală în funcție, spune că BNR urmărește obiectivul său principal, acela al stabilității prețurilor, dar cu aplecare și la stabilitatea financiară, și fără să provoace o recesiune.
BNR a început să reducă dobânzile (cu 0,5 puncte procentuale în total în iulie și august, la 6,5% pe an pentru rata cheie), dar guvernatorul susținea recent că nu e o vorba de o relaxare a politicii monetare.
„Urmărim să asigurăm stabilitatea prețurilor și deci și stabilitatea financiară, păstrând sau ne-sacrificând creșterea economică. În multe cazuri s-a dovedit că stabilitatea prețurilor nu poate fi păstrată fără o frânare a creșterii economice, unii vorbesc chiar de o recesiune. În ultimii ani am reușit acest lucru”, spune Isărescu.
BNR a atins ținta de inflație de 1,5-3,5% doar în 2020 în actualul mandat, inflația fiind peste în restul timpului și cea mai mare din UE în 7 din ultimele 8 luni, lucru subliniat de deputatul USR Claudiu Năsui.
„Ați vota pe cineva pentru o poziție în condițiile în care în 5 ani nu și-a atins obiectivul declarat decât o singură dată?”, întreabă Năsui.
Isărescu spune că deși inflația ajuns la 16% în România, în alte țări precum Ungaria sau țările baltice a depășit 20%.
„Noi am încercat să păstrăm și creșterea economică. E o ambiție, nu e ușor de îndeplinit. Asta ne-ar mai lipsi, la deficitul bugetar pe care îl avem, să intrăm și în recesiune”, arată Isărescu.
"Este important pentru România să coborâm inflația fără să creăm o recesiune. Pentru că în situația fiscal-bugetară a României, o recesiune și chiar și o încetinire, dar mai ales o recesiune ar agrava și mai mult situația fiscal-bugetară", care adaugă că măsurile luate în caz de recesiune ar putea duce la o inflație și mai mare.
Isărescu se așteaptă ca inflația, care a coborât la 5% pe an în august, să vină la sub 5% în toamnă și să ajungă în intervalul țintă de 1,5%-3,5% într-un interval de 12-16 luni.
Mai departe, Isărescu apără politica băncii centrale și spune că inflația a fost cauzată și de factori de pe partea ofertei, cum ar fi criza energetică și impactul invaziei ruse din Ucraina.
Din factorii interni care alimentează inflația, Isărescu menționează creșterea salariilor peste productivitate.
„Pericolul cel mare este o spirală prețuri-salarii!”, avertizează el.
Isărescu mai spune că BNR trebuie să conlucreze cu guvernul fără a periclita independența băncii centrale și obiectivul principal, acela de stabilitate a prețurilor.
„În prezent, dezechilibrul principal este deficitul fiscal bugetar care se reflectă aproape ca într-o oglindă în deficitul extern, undeva între 6% și 8%”
Întrebat de parlamentarii Florin Roman și Adrian Merca ce se întâmplă cu obiectivul de aderare la zona euro, Isărescu spune că acesta nu este fezabil până nu se reduce deficitul bugetar.
„Țara nu are cum să facă o corecție a deficitului bugetar în mai puțin de câțiva ani. Fie că se face pe partea de cheltuieli, fie pe venituri, aceasta este recesionistă. Înseamnă o reducere a absorbției interne. Cei care spun că trebuie tăiate cheltuieli, să spună de unde. Pe de altă parte, creșterea veniturilor prin majorare de taxe și impozite este tot recesionistă”, spune Isărescu.
Este nevoie de o creștere a veniturilor și consumului în linie cu productivitatea, subliniază Isărescu. „Și atunci putem să vorbim de zona euro”.
„BNR nu consideră că în momentul actual obiectivul de trecere la zona euro este fezabil într-o anumită perspectivă, pentru că totul depinde de modul în care țara va reuși, cu politici corecte, consistente, să reducă deficitul public spre 3%. Dacă asta se va face în 4-5-7 ani, probabil că vom atunci vom avea și o trecere la zona euro, nu mai devreme, lucrurile sunt legate”, spune Isărescu.
„Nu văd cum s-ar putea reduce deficitul în norme europene sub 3% decât printr-o combinație de măsuri între partea de cheltuieli și partea de venituri”, subliniază el.
Deși susține că nu e domeniul BNR, Isărescu prezintă câteva dintre măsurile care ar trebui luate, acestea fiind în principal pentru creșterea veniturilor.
„Nu găsiți țară europeană, cu excepția Irlandei, care are particularitatea ei, unde veniturile bugetare să fie sub 30%, cum e România. Această țară, care mai trebuie să facă și autostrăzi și căi ferate, nu poate să găsească echilibrul cu venituri sub 30% (din PIB)”.
Este nevoie de „lichidarea evaziunii fiscale” spune guvernatorul, dar și de reducerea „pe cât posibilă” a facilităților fiscale. „Acestea sunt și portițe prin care se poate face evaziune!”, atenționează el.
Întrebat de senatorul Daniel Zamfir ce poate face BNR pentru creșterea intermedierii financiare, care e cea mai mică din UE, Isărescu spune că e nevoie de companii bancabile, adică cu situații financiare bune, lucru pentru care BNR a propus creșterea necesarului de capital, și ca firmele străine să se împrumute la băncile românești și nu la băncile de afară, direct sau prin intermediul acționarilor.
„Am lăsat lichiditate în piața pentru a rezolva parțial problemele de lichiditate ale statului, fără să afectăm capacitatea de finanțare a lichiditate a economiei reale. Surplusul de lichiditate în luăm în fiecare zi la BNR, nu-l lăsăm să băltească, cum se spune, doar că nu-l luăm pe termen mai lung”.
BNR nu a mai atras depozite la o săptămână în ultimii ani, operațiune pentru care ar trebui să plătească băncilor o dobândă mai mare decât cea la facilitatea permanentă de depozit.
„Acest potențial de lichiditate poate să ducă la creșterea gradului de intermediere. Dar esențiale sunt cele două condiții. Companiile să fie bancabile -nu putem să forțăm băncile să dea credite, apoi să creăm o criză financiară – și firmele cu capital străin să înceapă să fie favorizate pentru a se împrumuta din țară”.
Intermedierea de sub 30% din PIB poate fi înșelătoare, spune Isărescu, pentru cifra mai mare se regăsește în datoria externă privată.
Revenind la excesul de lichiditate, Isărescu spune că acesta nu a generat inflație, prin deprecierea cursului valutar. „Nu e ușor să ai exces de 30-40 de miliarde de lei și să nu se deprecieze cursul”, spune el.
Isărescu spune că BNR vinde valută pentru a menține stabilitatea cursului de schimb, fără de care ar fi „o degringoladă”.
„La noi a crescut rezerva cu vreo 15 miliarde de euro. Vindem, dar vindem mai puțin decât intră, intrări care acoperă și deficitul de cont curent”, spune Isărescu.
Între septembrie 2022 și septembrie 2024, rezervele valutare la BNR au crescut de la 43,7 miliarde de euro la 65,8 miliarde de euro. Mare parte din creștere vine ca urmare a împrumuturilor externe ale guvernului, dar și pe fondul intrărilor de fonduri europene.
Din noua conducere mai fac parte: Leonardo Badea (care a urcat prim-viceguvernator), Florin Georgescu (vice), Cosmin Marinescu (intrat vice). Neexecutivi sunt Csaba Balin, Cristian Popa, Roberta Anastase, Alexandru Nazare și Aura Gabriela Socol, ultimii trei nou intrați.
