Banca Națională a României păstrează nivelurile curente ale dobânzilor, în linie cu așteptările celor mai multor analiști, care anticipau această mișcare din pricina presiunilor inflaționiste venite din creșterea accelerată a creditului de consum și a salariilor, precum și din derapajul fiscal. BNR se așteaptă acum ca inflația la finele anului să fie peste nivelul de 4% pe care îl prognoza în august.
BNR a păstrat la 6,5% rata dobânzi de politică monetară și la 7,5% și 5,5% ratele facilităților permanente de credit, respectiv depozit - cea din urmă este și dobânda relevantă pentru piață și pentru nivelurile ROBOR și IRCC care se regăsesc în costul creditelor, în condițiile în care sistemul bancar înregistrează un excedent record de lichiditate.
Analiștii chestionați de Bloomberg se așteptau în mare măsură ca BNR să păstreze neschimbate dobânzile, dar scorul era relativ strâns (11-8), în condițiile multiplelor riscuri care afectează perspectiva inflației și care ar putea declanșa ieșiri de capitaluri. Pe de o parte, salariile și creditul de consum (dimpreună cu consumul) au crescut rapid, pe de altă parte, guvernul duce o politică fiscală ultralaxă, cu un deficit bugetar ce ar putea ajunge la 8% din PIB în acest an, mult peste ținta inițială de 5% din PIB, care era oricum departe de un buget echilibrat.
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va scădea până la finele anului curent pe o traiectorie fluctuantă și mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din luna august 2024”, arată BNR.
Scăderea inflației va veni pe fondul unui efect de bază favorabil (creșterile anterioare de prețuri ies din calculul statistic) și de o scumpire mai lentă a importurilor, în timp ce presiunea pe creșterea prețurilor va veni din efectele secetei și din scumpirea unor mărfurilor, „în principal prin efectele exercitate asupra dinamicilor prețurilor alimentelor și energiei”.
În iulie și august BNR a scăzut cu câte 0,25 pp dobânzile, pentru prima dată după ianuarie 2021. Între octombrie 2021 și ianuarie 2023, dobânda cheie a fost majorată de la 1,25% la 7%, ca urmare a exploziei inflației, care a ajuns până aproape de 17% pe finalul lui 2022.
BNR reia mesajul devenit deja tradițional privind riscurile venite dinspre politica de cheltuieli a guvernului.
„Incertitudini și riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, rezultatul execuției bugetare din primele opt luni ale anului și caracteristicile recentei rectificări bugetare, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul consolidării bugetare, în contextul planului fiscal structural pe termen mediu prezumat a fi transmis Comisiei Europene în toamna acestui an”, arată BNR.
Banca centrală avertizează însă și cu privire la situația din piața muncii, unde efectivul salariaților a continuat să crească, deși a crescut ușor și rata șomajului. Salariul mediu net a crescut cu aproape 15% în termeni anuali în iulie. BNR remarcă și creșterea ridicată a costurilor cu forța de muncă din industrie.
„O sursă de incertitudini și riscuri rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie”, arată BNR.
Războiul din Orientul Mijlociu riscă să ducă la o creștere a cotațiilor la țiței, cu efecte nefaste asupra inflației, după ce acestea au scăzut recent, remarcă analiștii. BNR vorbește de asemenea de „escaladarea tensiunilor geopolitice” din Ucraina și Orientul Mijlociu.
„Totodată, incertitudini însemnate continuă să fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice”, arată BNR.
BNR menționează creșterea creditului în lei, îndeosebi a celui de consum, a cărui dinamică s-a apropiat de 19% în august și e la cel mai ridicat nivel de după 2008.
Creșterea ridicată a creditului de consum era menționată de economiști între argumentele pentru menținerea dobânzilor la nivelul actual.
Pe de altă parte, analiștii considerau că BNR ar putea scădea dobânzile pentru a stimula creșterea economică, care a fost slabă în prima jumătate a anului (doar 0,8% în termeni anuali). BNR vede o creștere sub așteptări și în trimestrul al treilea.
„Cele mai recente date și analize indică o creștere mai modestă a economiei în trimestrul III decât cea previzionată anterior, dar în accelerare față de trimestrul precedent, implicând și o creștere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condițiile unor evoluții mixte la nivelul principalelor componente ale cererii agregate și al sectoarelor majore”, arată banca.
BNR subliniază că deficitul balanței comerciale și a celui de cont curent au înregistrat „o amplă creștere de dinamică”. Deficitul în comerțul cu bunuri a și servicii a urcat de la 7,2 la 11 miliarde de euro în primele 7 luni din 2024, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, în timp ce deficitul de cont curent a urcat de la 11,3 la 15,2 miliarde de euro.
Potrivit unei economistului șef al BCR, Banca Națională va putea cu greu să justifice o tăiere a ratei cheie la ședința din noiembrie, în condițiile în care va rectifica în sus prognoza de inflație. În aceste condiții, abia de anul viitor, după alegeri, ar putea fi reluată scăderea dobânzilor.
Ședința următoare, din 8 noiembrie, este prima a noului Consiliu de Administrație al BNR, votat în această săptămână de Parlament.
La audieri, guvernatorul Mugur Isărescu a spus că BNR urmărește să asigure stabilitatea prețurilor, stabilitatea financiară, dar fără să sacrifice creșterea economică, în condițiile în care o recesiune (la care o politică monetară prea strictă ar putea să contribuie) ar complica și mai situația fiscal-bugetară.
În mandatul Consiliului care și-a ținut azi ultima ședință, început în octombrie 2019, inflația a fost peste ținta BNR de 1,5-3,5% în 43 din 59 de luni sau 73% din timp.
