Cei mai mulți analiști se așteaptă ca BNR să mențină neschimbată dobânda în ședința de politică monetară de astăzi, dar părerile sunt destul de împărțite. Pe de o parte, creditul de consum crește rapid, situația fiscală e problematică și inflația din sectorul serviciilor e persistentă, pe de altă parte creșterea economică a încetinit mult sub potențial și inflația pare să meargă spre prognoza BNR. Pe deasupra riscurilor interne vin altele externe, cu escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.
BNR a scăzut dobânda cheie în iulie și august, precedentele două ședințe de politică monetară, de la 7% la 6,5%. Inflația a coborât de la 6,6% în decembrie anul trecut la 5,1% în august, după ce în noiembrie 2022 atinsese un vârf de 16,8%.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Dintre economiștii chestionați de Bloomberg, 11 cred că BNR va menține neschimbate dobânzile și 8 văd o scădere de 0,25 puncte procentuale.
Ședința de astăzi este ultima a actualului Consiliu de Administrație. Componența politică a noului CA nu s-a schimbat însă.
Economiștii ING Bank Valentin Tătaru și Ștefan Posea cred că BNR va menține rata cheie, în condițiile în care va pune mai mult accent pe dinamica creditării și situația fiscală, precum și pe riscurile globale.
„În primul rând, creditele de consum au continuat să crească puternic, cu două cifre și pe o tendință ascendentă. Principalul stimul este dinamica salarială, care de asemenea rămâne la două cifre”, scriu într-o notă de analiză analiștii băncii olandeze.
Dinamica anuală a creditului de consum în lei s-a apropiat de 19% în august, față de 3-4% cu un an în urmă, și a ajuns la cel mai ridicat nivel de după boom-ul de dinainte de criza financiară. Salariul mediu net a crescut cu aproape 15% în iulie față de anul precedent.
„În al doilea rând, perspectiva politicii fiscale rămâne vizibil stimulativă. Chiar dacă guvernul nu a ajuns la un acord cu Comisia Europeană, există o probabilitate ridicată ca ajustarea deficitului în următorii doi ani să fie mică, și ciclul de investiții să continue”, arată economiștii ING.
Statul continuă să pompeze bani împrumutați în economie într-un ritm accelerat. Deficitul bugetar pentru 2024 a fost rectificat de la 87 la aproape 123 de miliarde de lei, bani luați din împrumuturi.
Guvernul a majorat de la 5% la 7% ținta de deficit bugetar pentru acest an, dar la scurt timp a discutat cu Comisia despre un deficit chiar de 8% în 2024, valoare apropiată de cea estimată de Consiliul Fiscal, ceea ce arată amploarea derapajului fiscal.
„În alt treilea rând, coșul de consum continue să arate evoluții ale inflației strident asimetrice – inflația în servicii rămâne încăpățânat de ridicată, în contrast cu produsele alimentare și nealimentare. În privința primelor, seceta din acest an aduce riscuri ascendente”, consideră analiștii băncii olandeze.
Procesul de dezinflație va fi sub riscul unor influențe dinspre conflictul din Orientul mijlociu, cu impact potențial asupra prețului petrolului, adaugă ei. Recent, cotația țițeiului scăzuse, ceea ca dus la așteptări mai mici privind inflația la nivel global.
„Anterior, acesta ar fi fost un motiv clar pentru a lua în considerare reducerea dobânzilor. Cu toate acestea, pe măsură ce conflictul pare să scape de sub control, riscurile sunt acum înclinate în sus – nu numai pentru prețul petrolului, ci și pentru costurile de transport, ceea ce necesită prudență. În plus, riscurile ca investitorii să caute active de refugiu reprezintă o potențială amenințare, în special având în vedere situația deficitului fiscal al României”, arată economiștii ING.
Argumente pentru scăderea ratei cheie ar fi: reducerea inflației la 5,1% în august, sub rata facilității de depozit de 5,5% și o probabilă scădere suplimentară a inflației în septembrie, precum și o creștere economică sub așteptări și sub potențial în prima jumătate a anului – dinamica anuală a încetinit la doar 0,8%.
Prețurile serviciilor au crescut cu 8,6% în august față de anul anterior, în timp ce mâncarea și bunurile nealimentare s-au scumpit cu 4,3%, respectiv 4,4%.
UniCredit Bank se așteaptă de asemenea ca BNR să mențină dobânzile, pe fondul unei inflații pe care o consideră încă ridicată, a unei politici fiscale foarte laxe și a creșterii îngrijorărilor provenite din aceasta.
„Datele dezamăgitoare privind creșterea economică din primul semestru indică faptul că o tăiere a ratei cheie ar fi binevenită, dar BNR trebuie să găsească balansul între sprijinirea creșterii economice și evitarea ieșirilor de capital și a deprecierii leului. În opinia noastră, spațiul pentru o tăiere imediată a ratelor este limitat, având în vedere lichiditatea amplă din piață, care ține ratele ROBOR aproape de rata facilității de depozit de 5,5%, care este doar puțin peste inflația de 5% estimată de noi la finele anului”, arată Anca Maria Negrescu, economistă la UniCredit Bank România.
Abia de anul viitor vede UniCredit spațiu ca BNR să reducă gradul dobânzile, până la 5%, pe măsură ce inflația va scădea la 4% de la începutul lui 2025, deși avertizează că există riscuri inflaționiste importante dinspre prețurile energiei și mâncării și din măsurile așteptate pentru corecția deficitului bugetar, în special creșteri de taxe.
„Calculele noastre arată că o creștere a taxelor din semestrul al doilea din 2025 va adăuga 1 punct procentual la inflația anuală, ceea ce va preveni întoarcerea acesteia sub 3,5% la finele lui 2025. Totuși, cu mai puține fonduri disponibile în economie, inflația de bază ar putea reveni în ținta de 1,5-3,5% în trimestrul al patrulea din 2025”, arată economista UniCredit.
BCR se așteaptă însă ca BNR să continue cu relaxarea politicii monetare – la ultimele ședințe așteptările BCR s-au dovedit întemeiate, BNR fiind mai predispusă să taie dobânzile decât se aștepta în general piața.
„L-am perceput pe guvernatorul BNR drept precaut, însă în același timp favorabil unor tăieri de dobânzi, la ultima conferință de presă, în condițiile în care inflația evoluează în linie cu prognozele băncii centrale și în absența unor evenimente care ar putea declanșa ieșiri de capital, în timp ce a reiterat că rata de schimb rămâne o ancoră”, scrie Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Isărescu a insistat la respectiva conferință că tăierile de dobânzi din vară nu au fost o relaxare a politicii monetare ci o reducere a caracterului restrictiv al acesteia, în condițiile scăderii inflației.
BCR se așteaptă ca banca centrală să vină cu două tăieri de dobândă la ultimele două ședințe din acest an, cu condiția ca mediul extern să rămână favorabil și scena politică internă să nu dea în clocot înaintea alegerilor prezidențiale și generale, care se țin în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie.
„Chiar și în acest scenariu, având în vedere că BNR estimează că poziția actuală este una strictă, cu așteptările ca inflația să scadă spre 4% la finele anului, restrictivitatea politicii ar trebui să crească. Totuși, vedem riscuri ca BNR să revizuiască ușor în sus prognoza de inflație pe termen scurt în Raportul din noiembrie”, arată Dascălu.
Economistul BCR punctează și așteptările piețelor la nivel global ca Banca Centrală Europeană și Rezerva federală a SUA să scadă dobânzile cu încă 0,5 puncte procentuale, ceea ce ar trebui să sprijine o măsură similară din partea BNR. Dascălu crede că diferențialul de dobândă e important pentru banca centrală – dacă acesta ar crește, ar putea crește și intrările de investiții de portofoliu, care nu sunt dorite de BNR.
Pe de altă parte, BCR vede o șansă de 30% ca BNR să nu taie dobânzile, având în vedere inflația din servicii, o rată a inflației care s-ar putea să fie peste cea așteptată de BNR la finele trimestrului al treilea, precum și creșterea ridicată a salariilor stimulată de majorările de lefuri de la stat și de creșterea salariului minim.
„Dacă se decidă să păstreze dobânzile în octombrie, acest lucru va semnaliza o schimbare a perspectivei politicii monetare de către BNR, în opinia noastră. Ne-ar face să ne așteptăm la o pauză mai lungă, întrucât ar fi mai dificil pentru BNR să justifice o tăiere a ratei la ședința din noiembrie, când prognoza de inflație e foarte probabil să fie revizuită în ușoară creștere”, scrie Dascălu.
