Banca Națională a României a menținut la 6,5% dobânda cheie la ședința din octombrie, ultima în mandatul conducerii, care tocmai a încetat. Deși creșterea economică a încetinit semnificativ, ceea ce teoretic ar fi permis BNR să vină cu încă o scădere de dobânzi, banca centrală a fost mai degrabă precaută. Cum explică banca centrală decizia.
Creșterea alertă a salariilor, în principal sub influența majorărilor de la stat, pune presiune pe prețuri, în condițiile unor riscuri mari venite din politica fiscală, inclusiv în perioada de după alegeri. Deficitele gemene pun și ele presiune pe cursul de schimb. Peste acestea vine impactul războiului din Orientul Mijlociu, arată BNR în minuta ședinței de politică monetară din 4 octombrie.
BNR notează încetinirea creșterii economice la 0,1% în trimestrul al doilea, comparativ cu 0,5% în precedentul trimestru, ceea ce a dus „cel mai probabil” la un excedent mai mic de cerere în economie.
Banca centrală remarcă însă creșterea accelerată a consumului, care a avut cel mai ridicat aport la creșterea PIB. La creșterea economică, care în termeni anuali a fost de 0,8%, a contribuit și formarea brută de capital fix (adică investițiile), în timp ce exportul net a mâncat din dinamica anuală, importurile fiind în accelerare puternică.
În legătură directă cu consumul, BNR remarcă „tensiunile” încă ridicate din piața muncii, deși în atenuare.
„Ritmul de creștere a salariilor și a costurilor cu forța de muncă rămâne însă foarte ridicat și preocupant din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au susținut în mai multe rânduri membrii Consiliului. În acest context, au fost evidențiate dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal și creșterea acesteia la 17,3 la sută în iulie - în principal sub impactul noii majorări a salariului minim brut pe economie -, precum și dinamica similară a costului salarial unitar din industrie, care s-a redus doar marginal în debutul trimestrului III în raport cu media intervalului precedent”, potrivit minutei BNR.
Efectivul salariaților a crescut doar ușor în iunie-iulie și rata șomajului s-a majorat de la 5,1% la 5,5%, în timp ce sondajele de specialitate citate de BNR arată o scădere pronunțată a intențiilor de angajare pe orizontul scurt de timp și o diminuare a deficitului de forță de muncă raportat de companii.
„Totodată, s-a apreciat că discrepanțele dintre cererea și oferta de forță de muncă de la nivelul anumitor sectoare, precum și dinamica remunerației din sectorul public constituie și în viitorul apropiat surse de potențiale presiuni suplimentare asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat. În sens opus ar putea să acționeze însă mai vizibil relativa slăbire a cererii, îndeosebi a celei externe, precum și trendul descendent al ratei inflației, alături de recursul în creștere la muncitori extracomunitari, dar și la tehnologizare, au reiterat mai mulți membri ai Consiliului”, se arată în minută.
Banca notează și accelerarea creditului, la o dinamică anuală de 7,7% în august, față de 6,7% în iunie, pe fondul creșterii împrumuturilor în lei acordate populației, „prioritar pe seama celor pentru consum, al căror flux a atins în iulie un maxim istoric”. Creditul pentru companii a crescut exclusiv pe componenta în lei „a cărei dinamică ascendentă a fost influențată decisiv de creditele acordate în contextul programelor guvernamentale”.
La fel ca la comunicatele din ultimii ani, BNR nu arată preocupări deosebite privind dinamica (prea alertă) creditării și nu face comentarii suplimentare. Dar de remarcat este însă pomenirea dinamicii record a creditului nou de consum.
Pe de altă parte, la fel ca la restul comunicărilor BNR din ultimii ani, sunt subliniate riscurile venite dinspre politica fiscală.
„Membrii Consiliului au evidențiat incertitudinile și riscurile mari ce decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri în 2024, având în vedere rezultatul execuției bugetare din primele opt luni ale anului și caracteristicile recentei rectificări bugetare, incluzând majorarea țintei de deficit fiscal. Pe orizontul mai îndepărtat de timp, incertitudini și riscuri mari sunt în schimb asociate măsurilor fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul consolidării bugetare, în contextul planului fiscal structural pe termen mediu prezumat a fi transmis Comisiei Europene în toamna acestui an, în conformitate cu noul cadru de guvernanță economică al UE, au susținut membrii Consiliului”, se arată în minută.
Deficitul bugetar a fost rectificat la aproape 7% din PIB pentru acest an și este posibil să ajungă la circa 8%. De asemenea, deficitul de cont curent este posibil să urce și el la 8% din PIB, fiind finanțat doar într-o proporție limitată de intrări de investiții străine și mai mult cu datorii purtătoare de dobânzi.
BNR împărtășește opinia larg răspândită în rândul economiștilor că cele două deficite pun o presiune fundamentală pe cursul de schimb, care altfel a fost stabil în ultima perioadă.
„Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân semnificative, au susținut membrii Consiliului, evocând deficitele gemene mari și incertitudinile ridicate asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în context electoral, dar și evoluțiile economice pe plan global și tensiunile geopolitice în escaladare”, notează BNR.
Alte riscuri evidențiate de BNR vin din „generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice”.
Inflația a scăzut de la 5,4% în iulie la 5,1% în august, dar a rămas peste nivelul prognozat.
În ceea ce privește perspectiv inflației în perioada următoare, BNR a anunțat deja că se așteaptă ca aceasta să fie fluctuantă și peste nivelurile anticipate în raportul din august. Scăderea inflației estimată pentru ultimul trimestru al acestui an ar urma să fie antrenată de factori de pe partea ofertei, dar cu un impact mai redus decât cel previzionat anterior, în timp ce influențe de creștere a inflației vin din prețurile alimentelor și energiei, precum și din scumpirea peste așteptări a țigărilor.
„Incertitudini însemnate continuă să fie totuși asociate evoluției anticipate a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv pe fondul modificărilor legislative din domeniu, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, în contextul tensiunilor geopolitice, au apreciat membrii Consiliului”, notează BNR.
Din partea factorilor fundamentali, BNR se așteaptă la presiuni mai reduse de creștere a inflației, dar notează continuarea „creșterii solide a consumului privat” și menținerea dinamicii costurilor cu forța de muncă „la niveluri foarte ridicate”, în timp ce importurile ar urma să se scumpească mai lent decât era anticipat.
Banca centrală vede o accelerare a economiei în semestrul al doilea din 2024, dar la valori mai modeste decât previziona anterior – dinamica anuală ar urma însă să accelereze.
Creșterea economică ar urma să fie alimentată în continuare de consumul privat, în timp ce investițiile vor avea și ele un aport, dar în scădere.
Economiștii băncilor comerciale văd o creștere economică de 1-2% în acest an.
