Autori

Bugetul pentru 2020 se bazează pe o creștere a veniturilor cu 10%, similară dinamicii din acest an, și a cheltuielilor cu 7%, la jumătate față de ultimii doi ani, și pentru prima dată în scădere ca pondere în PIB în ultimii 5 ani. Guvernul se așteaptă să încaseze mai mulți bani din contribuții sociale, în timp ce pe partea de cheltuieli scade consistent dinamica costurilor de personal, a celor cu bunurile și serviciile și subvențiile, dar crește factura cu asistența socială. Creșterile de investiții pentru anul viitor ar urma să fie plătite cu fonduri europene. Apărarea, Educația și Internele ar urma să beneficieze de cele mai mari creșteri de bugete anul viitor.

Lichiditatea în exces din sistemul bancar s-a redus cu o treime în noiembrie, la circa 3,4 miliarde de lei, la cel mai redus nivel de după iulie.

Ministrul Finanțelor spune că analizează tranzacția dintre Eximbank și Banca Românească prin care banca de stat ar urma să preia creditorul retail deținut de grupul elen NBG și că o decizie urmează să fie luată după ce va fi aprobat bugetul de stat.

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, susține că fostul ministru de resort Eugen Teodorovici știa încă de la începutul acestui an că deficitul bugetar va depășit 4% din produsul intern brut dacă nu sunt adoptate măsuri suplimentare, fiind informat în acest sens de către angajați ai ministerului.

“Totul este despre deficitul bugetar”, titrează Erste în cel mai recent raport dedicate situației macroeconomice a României. Rectificarea bugetară și datele slabe din economie au crescut dobânzile datoriei publice, mișcare amplificată și de lipsa detaliilor din partea noului Guvern PNL privind consolidarea fiscală, iar leul s-a depreciat. O nouă majoritate rezultată din alegeri anticipate la începutul anului viitor ar putea oferi suportul politic pentru îndepărtarea incertitudinilor fiscale și accelerarea reformei statului, arată analiștii Erste.

Efervescența din sectorul construcțiilor și creșterea prețurilor se văd tot mai mult în creditarea persoanelor fizice pentru achiziția de locuințe. Împrumuturile imobiliare au crescut pentru șase luni consecutiv în termeni lunari și au ajuns la cel mai mare avans în octombrie de după iunie 2018. Pe de altă parte, soldul împrumuturilor pentru consum a scăzut ușor în octombrie, în timp ce creditarea companiilor a încetinit.

Licitația organizată de Finanțe pentru obligațiunile scadente în septembrie 2023 a găsit cerere mare în piață din partea investitorilor, însă ministerul a împrumutat de mai bine de două ori peste prospect, la un randament în creștere față de acum 10 zile. Titlurile de stat pe 6 luni n-au găsit, însă, cerere suficientă în piață și toate ofertele au fost respinse.

Intervențiile Băncii Naționale a României pentru susținerea leului au costat mai puțin de 1 miliard de euro, iar rezervele valutare au scăzut și ca urmare a unei plăți pentru rachetele Patriot, arată agenția Bloomberg, citând o sursă din banca centrală.

Ministerul Finanțelor Publice a ieșit în piață cu două emisiuni de obligațiuni în lei în valoare totală de 648,2 milioane de lei. La fel ca la ultimele licitații, randamentele sunt în creștere, iar la titlurile scadente în 2034 au depășit pragul de 5% pe an.

Curtea Supremă din Varșovia a decis că un împrumut denominat în franci elvețieni poate fi plătit în zloți polonezi la cursul de la data acordării și cu păstrarea dobânzii în funcție de LIBOR CHF. Chiar dacă este vorba de un singur debitor, soluția este cea de care băncile se temeau cel mai mult, fiind cea mai păguboasă, și ar putea genera un nou val de litigii la nivel național.