“Totul este despre deficitul bugetar”, titrează Erste în cel mai recent raport dedicate situației macroeconomice a României. Rectificarea bugetară și datele slabe din economie au crescut dobânzile datoriei publice, mișcare amplificată și de lipsa detaliilor din partea noului Guvern PNL privind consolidarea fiscală, iar leul s-a depreciat. O nouă majoritate rezultată din alegeri anticipate la începutul anului viitor ar putea oferi suportul politic pentru îndepărtarea incertitudinilor fiscale și accelerarea reformei statului, arată analiștii Erste.
“Deficitul bugetar ridicat, cheltuielile publice rigide și viitoarele alegeri din 2020 reprezintă o combinație riscantă pentru finanțele publice ale României. Până în prezent, guvernul a fost reticent să prezinte un set de măsuri fiscale tangibile pentru aducerea deficitului bugetar sub control”, scriu analiștii Erste.
Schimbarea guvernului a adus și o rectificare bugetară de amploare, cu un deficit de 4,4% din produsul intern brut, față de 2,8% în varianta inițială.
Deși noul Executiv PNL a explicat creșterea deficitului prin execuția bugetară slabă și nevoia de a plăti facturile restante sau scadente ale statului – inclusiv rambursări de TVA, pentru anul viitor, unul cu două runde de alegeri, n-a venit încă cu detalii despre cum va reduce deficitul. Ministrul Finanțelor a spus doar că va prezenta un set de măsuri înainte de adoptarea bugetului pentru anul viitor, astfel încât să fie menținut deficitul cât mai aproape de 3% din PIB.
“Proiectul de rectificare bugetară, cu un deficit de 4,4% din PIB, cuplat cu datele dezamăgitoare privind creșterea economică în trimestrul 3, au dus la accentuarea curbei randamentelor. Nervozitatea investitorilor a fost amplificată și de lipsa detaliilor concrete privind pașii viitori ai consolidării fiscale”, arată analiștii Erste.
Creșterea randamentelor vine într-o perioadă în care statul are nevoie de finanțare mai multă – circa 15 miliarde de lei doar în decembrie.
Randamentele titlurilor de stat la 5 și 10 ani. Sursa: Erste Group Research
Nici leul nu s-a simțit prea bine, cursul ajungând la 4,8/euro pentru o scurtă perioadă. Mișcarea a fost generată de îngrijorările investitorilor privind deficitele gemene – și deficitul de cont curent este la circa 5% din PIB. “Cel mai probabil BNR a fost prezentă în piață pentru a ține în frâu deprecierea leului”, arată analiștii, care prognozează că moneda românească va pierde curca 2-3% pe an față de euro în perioada următoare (estimarea pentru finele lui 2020 este de 4,87/euro).
Creșterea pensiilor cu 40% din septembrie 2020 ar pune o presiune și mai mare pe finanțele țării, mai ales din 2021. Până acum liderii PNL au arătat că nu au nicio intenție să schimbe calendarul de majorare a pensiilor.
“Alegerile anticipate ar putea îndepărta incertitudinile fiscale în anii următori și ar putea accelera reforma statului. Digitalizarea autorității fiscale, lupta împotriva evaziunii și reforma constituțională au nevoie de susținere politică solidă”, arată raportul Erste.
Guvernul Orban a fost votat de o majoritate subțire în Parlament, unde PSD are circa 43% din voturi.
Pe de altă parte, deși liderii PNL au declarat că vor anticipate în prima parte a anului viitor și președintele Iohannis a declarat că se va implica în găsirea unei noi majorități, declanșarea alegerilor este dificilă, admit analiștii Erste.
România nu a avut alegeri anticipate niciodată după 1989. Constituția prevede că Parlamentul poate fi dizolvat doar dacă respinge două propuneri consecutive de premier din partea președintelui. Pe lângă faptul că parlamentarii actuali, mai ales cei din opoziție, nu sunt siguri de un nou mandat, terminarea mandatului înainte de termen duce și la pierderea dreptului la pensia specială.
Alegerile parlamentare la termen sunt programate pentru noiembrie 2020, în timp ce în iunie vor avea loc alegerile locale.
Erste vede o încetinire a dinamicii economice la 3,5% anul viitor, de la 4% în 2019 și păstrarea dobânzii cheie de către banca centrală la 2,5%.
