Ministerul Finanțelor Publice a ieșit în piață cu două emisiuni de obligațiuni în lei în valoare totală de 648,2 milioane de lei. La fel ca la ultimele licitații, randamentele sunt în creștere, iar la titlurile scadente în 2034 au depășit pragul de 5% pe an.
Obligațiunile scadente în august 2022 au atras o cerere de 614 milioane de lei, iar statul a acceptat oferte pentru 460 de milioane de lei, sub prospectul de 500 de milioane de lei. Randamentul mediu acceptat este de 3,78%, în creștere față de nivelul de 3,55% de la redeschiderea anterioară a seriei în noiembrie.
Obligațiunile cu scadența în octombrie 2034 au atras o cerere de 223,2 milioane de lei, din care a fost adjudecată suma de 188,2 milioane de lei, față de un prospect de 200 de milioane de lei. Randamentul mediu a fost de 5,07%, iar cel maxim de 5,11%, valoare în creștere față de licitația din noiembrie, când randamentul mediu a fost de 4,75%.
Guvernul și-a crescut împrumuturile în noiembrie și a luat 8,2 miliarde de lei din piața internă în titluri în lei și euro, în condițiile în care rectificarea bugetară prevede un deficit în creștere la 4,4% din produsul intern brut, adică un necesar suplimentar de finanțare de peste 21 de miliarde de lei față de scenariul inițial al unui deficit de sub 3% din PIB.
În decembrie, statul ar trebui să mai atragă 17-18 miliarde de lei din piață pentru a nu intra în bufferul în valută, însă rămâne de văzut cât va accepta MFP creșterea dobânzilor. Guvernatorul BNR transmitea Guvernului să nu intre în bufferul în valută, pentru că acest lucru ar genera lichiditate suplimentară, de care banca centrală nu are nevoie, din moment ce există un excedent în piață.
Piața monetară interbancară arată, însă, dobânzi în creștere și analiștii ING se întreabă dacă nu am ajuns deja la un deficit de lichiditate. Băncile au pus doar 205 milioane de lei la licitația săptămânală a BNR de atragere depozite, cea mai mică sumă de după luna august.
“Credem că tensiunile vor persista zilele următoare, în condițiile în care cheltuielile Ministerului de Finanțe au nevoie de ceva timp să se scurgă în piață”, arată ING.
Banii împrumutați de stat se întorc în mare măsură în sistemul bancar după plata facturilor către firme și a salariilor și pensiilor.
Este posibil și ca lichiditatea să fi fost strânsă de intervențiile BNR pentru susținerea leului. Rezerva valutară a scăzut luna trecută cu aproape 1,1 miliarde de euro, dar cea mai mare parte a ieșirilor din rezervă vine din plata datoriei scadente în valută - circa 900 de milioane de euro pe net.
Pentru 2020 necesarul de finanțare pentru deficit și rostogolirea datoriei ar putea ajunge la 93 de miliarde de lei, în funcție de ținta de deficit fiscal.
