Autori

Din 1 ianuarie 2024, Sistemul național RO e-Factura devine obligatoriu pentru operatorii economici care efectuează livrări de bunuri și prestări de servicii care au locul livrării sau prestării în România. Specialiștii Ministerului de Finanțe și ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală organizează două webinarii, cu tema RO e-FACTURA, în zilele de 14 și 21 decembrie. Recent a fost publicat și un ghid privind utilizarea sistemului de facturare electronică.

Ministerul Finanțelor a majorat la 200 miliarde lei programul indicativ de împrumuturi, a anunțat, la Profit Financial.forum, Ștefan Nanu, director general al direcției Trezorerie și Datorie Publică din cadrul Ministerului Finanțelor.

În contextul implementării cu caracter obligatoriu a sistemului RO e-Factura de la 1 ianuarie 2024, pentru toate livrările de bunuri și prestările de servicii care au loc în România, realizate în relația business-to-business (B2B), MF și ANAF publică un ghid pentru contribuabili care oferă informații esențiale pentru adoptarea și implementarea facturării electronice. Standardizarea sistemului de facturare electronică la nivel internațional are beneficii semnificative în ceea ce privește reducerea fraudei TVA la nivel național și are drept principal scop reducerea pierderilor asociate cu evaziunea fiscală.

Un proiect depus de către liderii PSD, Marcel Ciolacu, și PNL, Nicolae Ciucă, la Parlament prevede majorarea unor pedepse pentru fapte de evaziune, cum este cazul celor săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. Premierul Ciolacu a transmis în mai multe rânduri că vede combaterea evaziunii ca una dintre potențialele surse importante de venituri la buget. Revine incriminarea penală a faptei de nereținere la sursă a uneia dintre cele 19 taxe, impozite și/sau contribuții pentru care se sancționează în prezent doar faptele de reținere și neplată, precum și de încasare și neplată. Apare și pedeapsa de până la 15 ani pentru prejudicii de peste 1 milion de euro aduse la TVA bugetului de stat.

Inspectorii antifraudă din cadrul ANAF au efectuat verificări la un operator economic specializat în prestări de servicii în domeniul pază și protecție și au constatat că acesta a înregistrat în evidențele contabile cheltuieli fictive de bunuri sau servicii de la diferite entități. Prejudiciul cauzat bugetului statului este de 3,9 milioane lei.

Cele mai multe ministere vor primi bani în plus prin proiectul de buget pentru anul următor, potrivit informațiilor Profit.ro. În timp ce alocări suplimentare importante de fonduri ar urma să aibă loc la Ministerul Educației, la Sănătate sau la Transporturi, ministere mari, proiectul prevede și unele reduceri de fonduri, cum sunt cele de la Ministerul Energiei, determinate de modificarea costurilor cu compensarea, dar și la MIPE, Ministerul Muncii, SIE sau SPP.

Structurile cu atribuții de control fiscal din ANAF au derulat în noiembrie 3.948 acțiuni de control fiscal (inspecții fiscale și verificări documentare), în timp ce Direcția Antifraudă a efectuat alte 3.816 controale, a anunțat Ministerul Finanțelor. Implicațiile fiscale, precum obligațiile suplimentare stabilite prin decizii de impunere, diminuări de pierdere fiscală, amenzi și confiscări, se ridică la peste 660 milioane de lei.

Numărul companiilor în administrarea Direcției Generale a Marilor Contribuabili (DGAMC) va fi redus de la începutul anului următor la 2.488, la care se adaugă și 25.279 de sedii secundare, potrivit unui ordin al președintelui ANAF. Aproape 800 de companii vor fi mutate, astfel, de la DGMAC la administrațiile județene ale ANAF.

Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect care aduce modificări ordinului care reglementează condițiile de depunere la unitățile teritoriale ale Ministerului a situațiilor financiare anuale, respectiv a raportărilor contabile anuale întocmite de operatorii economici. Prin prezentul proiect se propune raportarea distinctă a unor cheltuieli precum redevențe, cheltuieli cu locații de gestiune, cheltuieli cu chirii, cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, cheltuieli de consultanță.

Împrumuturile Guvernului după primele 11 luni din acest an au ajus la 189 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro. Prin emisiuni de obligațiuni, statul a atras 179 miliarde de lei, la care se adaugă aproape 10 miliarde de lei (aproape 2 miliarde de euro reprezentând o tranșă din PNRR, plasamente private și împrumuturi de la instituții internaționale. Din acest total, de circa 189 miliarde lei, trebuie scăzută, însă, o sumă de aproape 13 miliarde de lei, reprezentând finanțări pe termen scurt, pe care statul le-a luat dar le-a și plătit în cursul acestui an, astfel că rămân circa 176 miliarde lei, sumă care trebuie analizată în contextul anunțului recent al șefului Trezoreriei, Ștefan Nanu, privind majorarea planului de împrumuturi de la 180 de miliarde de lei la 200 miliarde de lei, cu scopul de a prefinanța din necesarul anului 2024.