Datoria publică a României s-a situat la 782,17 miliarde lei în decembrie 2023, în urcare cu 116,6 miliarde lei comparativ cu finalul anului 2022. Raportat la anul 2019, datoria statului român este de peste două ori mai mare. Cele 782,17 miliarde lei sunt echivalentul a 48,9% din PIB, ceea ce înseamnă că, pentru moment, nivelul îndatorării, calculat ca pondere în PIB, se menține sub 50%.
Peste 50% din PIB, Guvernul ar trebui să adopte automat unele măsuri de reducere a cheltuielilor, pentru a ține deficitul sub control, dar derogările pe care autoritățile și le dau în mod frecvent de la Legea responsabilității fiscal-bugetare au redus ca importanță existența în lege a acestei prevederi de stabilizare.
Creșterea de datorie publică din 2023 a fost determinată de deficitul bugetar ridicat, de 89,9 miliarde de lei, 5,68% din PIB, dar și de prefinanțarea (împrumuturi înainte) încă de anul trecut a unei părți din necesarul de finanțare din 2024.
Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) în cursul anului 2023 a fost majorat de la 160 miliarde lei la 205 miliarde lei. Sumele atrase au fost utilizate pentru acoperirea deficitului bugetar, volumul datoriei de refinanțat în anul 2023, precum și asigurarea finanțării în avans a nevoilor de finanțare aferente anului 2024 în conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2023-2025.
Datoria publică guvernamentală contractată în anul 2023, în sumă de 203,9 miliarde lei, a acoperit necesarul de finanțare, a consolidat rezerva financiară în valută la dispoziția Trezoreriei Statului și a asigurat prefinanțarea parțială a necesităților de finanțare pentru anul 2024.
Datoria guvernamentală brută la sfârșitul lunii decembrie 2023, calculată conform metodologiei UE, include sumele disponibilizate pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar și datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2023. Utilizarea componentei de împrumut din cadrul PNRR va avea impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda ce încorporează costul la care se împrumuta CE în acest scop și implicit asupra deficitului bugetar din anii următori.
În vederea menținerii indicatorului datorie guvernamentala în PIB la un nivel sustenabil Guvernul are în vedere următoarele măsuri privind stimularea creșterii economice:
- Cheltuielile pentru investiții publice pentru anul 2023, sunt estimate să ajungă la 5,9% din PIB. Investițiile publice sunt așteptate să aibă un impact pozitiv asupra potențialului de creștere al economiei, mai ales în condițiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creșterea prețurilor, înăsprirea condițiilor financiare, etc. În plus, România va beneficia considerabil de pe urma mecanismelor de finanțare europene pe care le are la dispoziție. Astfel, în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027, România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 mld. EUR, iar prin Mecanismul de redresare și reziliență, are un buget alocat de 27 mld. EUR din care 12,1 miliarde EUR3 sunt finanțări nerambursabile, iar 14,9 miliarde EUR reprezintă sprijin sub formă de împrumut. Implementarea PNRR, va presupune realizarea de reforme și investiții în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educație, sănătate, agricultură, mediu și energie), care vor spori considerabil potențialul de creștere sustenabilă, sprijinind digitalizarea economiei și tranziția verde.
Situția datoriei publice
