Autori

Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției (Poliția Economică) a ridicat astăzi documente de la Ministerul Finanțelor, potrivit informațiilor Profit.ro, într-o anchetă ce vizează infracțiuni de spălare a banilor și delapidare, pentru suma totală de aproximativ 35 milioane de lei. Se afirrmă că banii au ajuns în contul personal al administratorului unei firme, care a obținut inițial un credit bancar garantat de stat de aproximativ 175,3 milioane de lei.

Persoanele impozabile înregistrate în Spațiul Privat Virtual (SPV) al ANAF vor putea primi prin SPV certificatul de înregistrare în scopuri de TVA, prevede o modificare pregătită acum de către Fisc. În prezent, pentru ridicarea certificatului, reprezentantul legal trebuie să meargă la ANAF. Totodată, ANAF actualizează ma multe proceduri și formulare legate de înregistrarea sau anularea înregistrării în scop de TVA.

România nu a redus suficient neîncasarea la TVA (GAP de TVA) în perioada 2021-2024 pentru a îndeplini un jalon asumat în PNRR, astfel că Ministerul Finanțelor a negociat înlocuirea acestui jalon din PNRR cu alte măsuri, cum ar fi reorganizarea ANAF, îmbunătățirea legislației insolvenței, creșterea transparenței și măsuri de combatere a evaziunii. Această schimbare ajută Guvernul să nu piardă între 800 de milioane de euro și 1 miliard de euro bani nerambursabili din componenta de granturi a PNRR.

Un proiect de lege inițiat de câțiva parlamentari ar urma să impună firmelor, dacă ar fi adoptat, noi costuri. Astfel, firmele cu afaceri de peste 400.000 de lei ar trebui să plătească un avocat sau un notar care să le ateste hotărârile luate în AGA.

Majorarea impozitelor pe locuințe și mașini, pe câștiguri la bursă și din criptomonede, ca și schimbările pregătite la plafonul CASS pentru activități independente, modificările la regimul insolvențelor și la cerințele privind capitalul se vor întoarce în Parlament, unde, înainte de a intra pe circuitul pentru vot, vor aștepta acum, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, motivarea deciziei Curții Constituționale a României (CCR). Aceasta, în urma unor sesizări, a respins obiecția cu privire la legea în ansamblu, dar a admis că prevederile unor articole sunt neconstituționale.

Termenii a trei acorduri de împrumut cu Banca Europeană de Invrestiții (BEI), două de câte 600 de milioane de euro și unul de 200 de milioane de euro, vor fi modificați prin hotărâre de Guvern, ca urmare a ântârzierilor preconizate la proiectele pentru construcția autostrăzilor A3 și A7, pe care cele trei împrumuturi le finanțează. BEI a fost de acord, astfel că termenul de finalizare, decembrie 2025, pentru secțiunile din A3 și A7 finanțate din liniile de împrumut, va fi extins la trimestrul III 2026 în cazul proiectului autostrada A7, respectiv la trimestrul IV 2026 în cazul proiectului autostrada A3.

Guvernul va restitui transportatorilor rutieri de mărfuri și persoane o sumă reprezentând creșterea accizei la motorina utilizată drept combustibil. Schema de compensare este pregătită să fie aplicată în perioada octombrie - decembrie 2025, cu un buget de 60 de milioane de lei și un număr potențial de beneficiari de 2.000 de firme, prevede un proiect pregătit de către Ministerul Finanțelor.

Antifrauda a stabilit un prejudiciu de 29 milioane lei la o firmă activă în comerțul cu mașini second-hand. Acțiunea de control, derualtă în colaborare cu procurorii DNA, a arătat că firma respectivă a folosit incorect regimul TVA pentru a se sustrage de la plata taxei către buget, iar reprezentanții societãții au repetat același tip de fraudã și prin alte firme.

Obligațiunile statului român au o evoluție mai bună decât cele ale statelor europene comparabile, randamentele fiind la minimul ultimelor zece luni, în timp ce guvernul Bolojan își continuă acțiunile pentru reducerea deficitului bugetar, scrie agenția Bloomberg. Datoria emisă de România și-a revenit după o vânzare masivă în luna mai, când tulburările politice (generate de alegerile prezidențiale) au agitat piețele financiare. Chiar și cu progresele recente, costurile de împrumut ale României rămân, însă, cele mai ridicate din UE.

Deficitul bugetar pentru primele nouă luni se situează la 103 miliarde lei, 5,4% din PIB, comparativ cu 96,2 miliarde lei, 5,44% din PIB în primele nouă luni ale anului trecut, potrivit informațiilor Profit.ro.