Standardul WLTP a fost creat tocmai pentru a aduce mai multă transparență, dar, chiar și așa, nu poate reproduce toate scenariile din viața reală. Diferențele apar din modul în care sunt gândite testele, din condițiile de temperatură și din faptul că fiecare șofer are propriul stil de condus.
Ciclul WLTP include porțiuni de oraș, drum extraurban și sectoare mai rapide, toate desfășurate în condiții de laborator.
Temperaturile sunt moderate, mașina este încărcată într-un anumit fel, iar accelerațiile sunt reproductibile de la un test la altul. În lumea reală, traficul urban poate fi mult mai agresiv, cu frânări dese și accelerații scurte, iar autostrăzile se parcurg adesea la viteze mai mari decât cele folosite în test. Toate acestea schimbă radical consumul.
De ce iarna pare să „ucidă” autonomia declarată
Una dintre cele mai mari discrepanțe apare iarna. Bateriile litiu-ion funcționează mai greu la temperaturi scăzute, ceea ce se traduce printr-o capacitate utilă aparent mai mică și prin pierderi mai mari de energie. În plus, habitaclul trebuie încălzit, iar un sistem de climatizare electrică consumă direct din baterie. Dacă adaugi și încălzirea scaunelor, a volanului și eventual preîncălzirea bateriei, ajungi ușor la pierderi de 20-30% față de WLTP, uneori chiar mai mult.
Pe autostradă, indiferent de anotimp, vitezele mari cresc mult rezistența aerului. Cum aerodinamica este principalul factor care afectează consumul la peste 100 km/h, autonomia se prăbușește mai repede decât ai crede. De aceea, o mașină electrică ce pare extrem de eficientă în oraș poate deveni surprinzător de „gurmandă” pe autostradă, chiar dacă pe eticheta WLTP pare foarte competitivă.
Cum să folosești WLTP ca reper, nu ca promisiune
WLTP rămâne util ca instrument de comparație între modele, pentru că toate sunt testate în aceleași condiții. Dacă două mașini au baterii similare și una are autonomie WLTP cu 15-20% mai mare, ai un indiciu clar că este mai eficientă. Totuși, când vrei să îți estimezi autonomia personală, este mult mai corect să pleci de la WLTP și să aplici corecții.
Pentru utilizare mixtă, o reducere de 20-25% față de WLTP este un punct de plecare rezonabil. Dacă faci preponderent autostradă la 120-130 km/h, poți scădea și 30-35%.
În schimb, dacă circuli mai ales urban, la viteze mici, cu multă frânare regenerativă, te poți apropia de WLTP sau chiar depăși cifra, mai ales în anotimpurile intermediare. În timp, pe măsură ce te obișnuiești cu stilul tău de condus și cu mașina, vei ajunge să îți cunoști propriul „WLTP personal”, mult mai relevant decât orice valoare din broșuri.
