Autori

Guvernul a adoptat în ședința de astăzi ordonanța care amână până la 1 octombrie declarația privind beneficiarul real. Profit.ro a informat la începutul săptămânii că Guvernul va adopta actul normativ în ședința din această săptămână. Proiectul a fost pus în dezbatere în urmă cu circa două săptămâni și a necesitat avize ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Justiției. Pentru a intra în vigoare, ordonanța trebuie publicată în Monitorul Oficial.

Deficitul bugetar pentru primele patru luni s-a situat la 20,7 miliarde lei (1,81% din PIB), comparativ cu 26,82 miliarde lei (2,54% din PIB) în aceeași perioadă a anului 2020. Potrivit Ministerului Finanțelor, sume în valoare de 8,08 miliarde lei (0,71% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID19. În primele trei luni din acest an, deficitul a fost de 14,63 miliarde lei (1,28% din PIB). Veniturile din primele patru luni au crescut cu 20,6%, din cauza efectului de bază față de anul trecut, când pandemia a afectat puternic încasările la buget, dar și ca urmare a recuperării parțiale a unor categorii de venituri, cum ar fi TVA, contribuții de asigurări, fonduri europene și impozite pe proprietate. Cheltuielile au urcat cu 11,3%.

Guvernul va adopta în ședința de săptămâna aceasta proiectul de ordonanță de urgență care amână până la 1 octombrie declarația privind beneficiarul real, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale. Proiectul a fost pus în dezbatere în urmă cu circa două săptămâni și a necesitat avize ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Justiției. Amânarea termenului de depunere a devenit urgentă, în contextul în care este aproape termenul limită până la care o mare parte din firme trebuie să aprobe situațiile financiare anuale, după care, potrivit legislației actuale, au la dispoziție 15 zile în care să depună declarația privind beneficiarul real. O aprobare rapidă a amânării este esențială pentru ca de această facilitate să beneficieze mai multe firme.

Guvernul intenționează să modifice impozitarea proprietății,în principal în ce privește regimurile diferite de impozitare în funcție de natura proprietarului, persoană fizică sau persoană juridică, potrivit unui document transmis de Guvern Comisiei Europene cu obiective în cadrul PNRR și obținut de Profit.ro. Nu este menționat dacă eliminarea diferențelor de impozitare s-ar face prin majorarea sau reducerea unor cote actuale. De asemenea, executivul țintește și "distorsiunile" din sistemul fiscal pentru a obține venituri suplimentare la buget, precum și "retragerea graduală a stimulentelor fiscale excesive, mai ales în ce privește impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile sociale".

Antifrauda derulează o analiză a riscurilor fiscale în domeniul transportului alternativ, urmând ca la încheierea acesteia să desfășoare controale acolo unde identifică riscuri fiscale, potrivit unui document analizat de Profit.ro. Analiza de risc a fost extinsă în ultimele săptămâni și la structurile din teritoriu ale direcției Antifraudă. În România sunt prezente mai multe companii în domeniul transportului alternativ, iar verificările pot viza atât firmele, dar și persoanele care activează în acest domeniu.

Măsura 3, granturi pentru investiții destinate IMM-urilor, va fi desființată, iar fondurile vor fi transferate de la Măsura 3 la Măsura 2, pentru satisfacerea tuturor cererilor de finanțare eligibile depuse în acest moment, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere de către Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene. De asemenea, Măsura 3 va fi relansată cu fonduri europene, sume provenite din programul REACT – EU. Profit.ro a scris la începutul lunii aprilie că Ministerul Economiei a renunțat la planul de a implementa Măsura 3 din cauza verificărilor pe care le desfășoară patru instituții, DNA, Curtea de Conturi, Departamentul pentru Lupta Antifraudă și Corpul de Control al Prim-ministrului, și că aceasta va fi înlocuită cu un nou mecanism de granturi, care ar putea deveni disponibil la începutul verii, posibil în luna iunie, întrucât ar urma să fie structurat pe un program de fonduri UE, React - EU.

ANAF vrea să finanțeze prin PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență) dotarea cu echipamente de scanare pentru containere și trailere a 19 puncte vamale (rutiere, maritime, aeroporturi și poștă), potrivit informațiilor Profit.ro. În cazul în care nu obține finanțare prin PNRR, ANAF are în plan să finanțeze achiziția prin Fondul de gestionare integrată a frontierelor. Tot în acest sens, ANAF a prevăzut dotarea, din fonduri UE (POIM) a vămilor Halmeu și Siret cu echipamente de scanare.

Ministerul Economiei a pus astăzi în dezbatere proiectul de ordonanță de urgență care amână până la 1 octombrie declarația privind beneficiarul real. Măsura a fost anunțată în urmă cu câteva zile de către ministrul Economiei, Claudiu Năsui. El este cel care a inițiat anul trecut un proiect de lege în Parlament, adoptat, care a exclus de la depunerea declarației firmele cu asociați doar persoane fizice. Cum a anunțat însă Profit.ro, în urma unui amendament introdus de Guvern anul acesta, excepția respectivă a fost anulată.

Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de lege care ar urma să aducă modificări în ce privește Fondul de garantare a asiguraților. Printre acestea se află majorarea cuantumului plafonului de garantare de la 450.000 lei la 500.000 lei, reglementări în ce privește competențele Fondului, modificarea definiției plafonului de garantare și introducerea unor dispoziții privind stabilirea cuantumului daunelor morale.

Guvernul a ținut în primul trimestru deficitul bugetar semnificativ sub ținta programată pentru primele trei luni ale anului. Astfel, la trei luni, deficitul s-a situat la 14,63 miliarde lei (1,28% din PIB), cu 9,08 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru perioada analizată, de 23,72 miliarde lei (2,08% din PIB). Această evoluție nu a venit însă, dintr-o colectare mai bună, ci de pe urma unor cheltuieli semnificativ sub așteptări. Astfel, cheltuielile sub plan au fost cele pentru investiții, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum și cele cu dobânzile și achizițiile de bunuri și servicii. Costurile cu salariile și pensiile, cheltuieli rigide, s-au situat în linia celor programate.