Autori

Nicoleta Cîrciumaru, până recent șefa regionalei București a Fiscului, a fost numită vcepreședinte al ANAF. Conform unor surse din ANAF, numirea arată o preocupare mai mare pentru creșterea veniturilor colectate de Fisc, Cîrciumaru fiind șefa DGRFP București, cea mai importantă direcție regională a instituției.

Este pozitiv că ANAF vinde aceste participații, aduce venituri la buget și repune acțiunile în circulația pieței de capital, în loc să le păstreze fără niciun obiectiv. Fiscul nu va avea probleme să vândă titlurile lichide, cum ar fi cele la Banca Transilvania sau OMV Petrom, dar ar putea întâmpina dificultăți să scape de pachete mici de acțiuni la companii rar tranzacționate pe bursă. Cel mai probabil, aceste acțiuni au ajuns în proprietatea ANAF de la datornici care le obținuseră în procesul masiv de privatizare din anii '90.

Toate băncile vor fi obligate să comunice către ANAF, prin platforma e-Popriri, informații cu privire la sumele pe care le pot plăti din conturile celor popriți, prevede un proiect de ordin al președintelui ANAF. Profit.ro a anunțat în aprilie că Fiscul se pregătește să oblige băncile să comunice informații despre sumele disponibile în conturile popriților, astfel încât să fie evitate cazurile în care mai multe instituții de credit popresc și virează pentru același contribuabil executat sume care depășesc datoria acestuia către ANAF. Până în prezent doar Banca Comercială Română (BCR) a acceptat benevol să colaboreze în această privință cu ANAF, în baza unei convenții. Modificările ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie anul acesta.

Angajații din ANAF și Ministerul Finanțelor vor picheta, pe parcursul a două săptămâni, sediile Fiscului din țară, urmând ca pe 18 mai să organizeze acțiuni similare la sediile centrale ale ANAF și Finanțelor, în București. În aceste două săptămâni vor fi vizate sediile regionale ale ANAF și ale direcției Antifraudă. Angajații sunt nemulțumiți că nu sunt consultați în etapa de pregătire a noii legi a salarizării, dar și de alte probleme care nu au fost rezolvate de-a lungul anilor.

Împrumuturile Guvernului au ajuns la 84,1 miliarde de lei pentru primele patru luni ale anului, conform calculelor Profit.ro, după ce în aprilie statul a atras fonduri de 12 miliarde de lei în urma unor împrumuturi de la bănci și investitori mari de pe piața internă, prin titluri de stat vândute populației la bursă, dar și ca urmare unei emisiuni de titluri de stat pentru populație pe Bursa de Valori București. Cea mai mare parte a sumei de peste 84 miliarde de lei a fost împrumutată în ianuarie, 55,3 miliarde de lei, inclusiv prin ieșiri pe piețele externe. Pentru întreg anul este nevoie de împrumuturi de 160 miliarde lei - 68,4 miliarde lei pentru acoperirea deficitului, iar restul pentru plata de datorii vechi ajunse la scadență. Împrumuturile mari din primele luni ale anului au determinat și o concentrare consistentă de costuri cu dobânzi în cheltuielile statului în aceste luni, dar estimarea pentru întreg anul rămâne la 27,8 miliarde lei, similar cu anul trecut.

Bugetul are un minus față de programul stabilit de 17,2 miliarde lei, 13,1%, pe partea de venituri în primele trei luni ale acestui an, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, analizate de Profit.ro. Deficitul a crescut la un nivel ridicat pentru primele trei luni ale anului, Finanțele au raportat deficit de 22,75 miliarde lei (1,42%) față de o țintă de 68 miliarde lei (4,4%) pentru tot anul, dar nu a scăpat de sub control deoarece și cheltuielile au fost limitate, cu 33,15 miliarde lei, 19,5%, mai mici decât se planificase prin legea bugetului. O bună parte din aceste minusuri pe venituri, dar și pe cheltuieli, vin din execuția puternic sub program a fondurilor UE. Statul nu a atras fonduri UE, care ar fi apărut la venituri, și, în consecință nici nu le-a cheltuit, deci și cheltuieli sub program.

Deficitul bugetar în primele trei luni din acest an s-a situat la 22,75 miliarde lei (1,42% din PIB), față de 15,7 miliarde lei (1,11% din PIB) în primele trei luni ale anului trecut, potrivit datelor publicate de către Ministerul Finanțelor. Deficitul este determinat în principal de creșterea volumului de investiții cu 56,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 2,5 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.

Printre cei care nu apar în Revisal sunt militarii, structuri ale MAI, SRI, SIE, STS, SPP, parlamentarii, unii demnitari, primarii și magistrații.

România alocă pentru sistemul de sănătate fonduri mult prea reduse pentru a permite tratamentul pacienților la un nivel similar cu media europeană, resursele pentru sănătate fiind, per ansamblu, la 5,2% din PIB, comparativ cu o medie europeană de 8-9% din PIB, a declarat, Dan Zaharescu, Director Executiv, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), prezent la evenimentul Profit Health.forum - Sistemul sanitar românesc - Eficiență, siguranță, bariere Ediția a XII-a. Potrivit acestuia, resursele alocate pentru sănătate ne plasează mai degrabă în linie cu media statelor din Africa și nu cu cele din Europa.

Guvernul pregătește tăieri de cheltuieli de 20 de miliarde de lei, însă deficitul de venituri la buget este, în prezent, estimat la numai 15 miliarde de lei, au declarat pentru Profit.ro surse apropiate situației. Restul de 5 miliarde de lei ar reprezenta o rezervă pe care autoritățile vor să o aibă pentru a doua jumătate a anului, utilă pentru cazul în care evoluția economică ar conduce la o gaură și mai mare în ce privește veniturile, dar și pentru susținerea unor măsuri de sprijinire a firmelor și populației, care ar urma să fie incluse în programul de guvernare actualizat.