Autori

Guvernul a împrumutat în patru luni jumătate din cât are nevoie tot anul.

Guvernul a aprobat ordonanța tăierilor de cheltuieli, prezentată de către Ministerul Finanțelor la începutul acestei săptămâni. Potrivit proiectului pus în dezbatere, tăierile de cheltuieli pregătite de către Guvern au un impact bugetar de 5,33 miliarde lei.

Un proiect pentru reducerea impozitului pe profit de la 16% la 10%, doar pe diferența rezultată în cazul în care profitul dintr-un an este mai mare decât în anul anterior, și de acordare de bonificații la plata trimestrială a impozitului pe profit și a impozitului pe venitul microîntreprinderilor, a trecut de un prim aviz important, cel al Comisiei de buget-finanțe din Senat. Proiectul este inițiat de zeci de parlamentari liberali, dar printre inițiatori nu se găsesc și parlamentari PSD sau UDMR, celelalte două partide din coaliția de guvernare.

România a reușit să atragă doar zece nomazi digitali, străini cu venituri mari care pot lucra de oriunde, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări.

Durata de valabilitate a permisului unic, necesar străinilor din afara UE care vor să lucreze în România, va fi dublată, de la un an în prezent, la doi ani, iar durata de valabilitate pentru cartea albastră a UE, un document care permite persoanelor cu înaltă calificare să lucreze în orice stat UE, va avea o durată de 3 ani, față de doi în prezent. Aceste noi termene sunt prevăzute într-un proiect care ar putea fi adoptat de către Guvern până în vară. Noile termene ar putea contribui la fluidizarea accesului străinilor pe piața muncii din România, în contextul în care procedurile de avizare a acestora decurg în prezent foarte lent, din cauza procedurilor și a personalului insuficient.

Ministerul Finanțelor vizează în continuare un impact bugetar de circa 20 de miliarde de lei din măsurile de reducere a cheltuielilor, dar și un plan de acțiune al ANAF, potrivit informațiilor Profit.ro. Acest plan de acțiune ar trebui să aducă la buget mai mulți bani față de noile estimări, în urma cărora a devenit necesară luarea de măsuri de stabilizare a bugetului.

Tăierile de cheltuieli pregătite de către Guvern au un impact bugetar de 5,33 miliarde lei, potrivit proiectului de ordonanță de urgență pregătit de către Ministerul Finanțelor. Printre măsuri, se numără limite lunare de cheltuieli, aprobate de către Guvern, pentru ordonatorii de credite, o reducere cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii pentru 2023, interdicție la achiziția de mașini și mobilier, înghețarea angajărilor, cu unele excepția posturilor unice. De asemenea, sunt limitate la cel mult două posturi de persoană pozițiile care pot fi ocupate în consilii de administrație, precum și o reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor la nivelul funcțiilor de demnitate publică din cadrul administrației publice centrale. Restricțiile privind achizițiile de mobilier și mașini se aplică și companiilor controlate de stat și regiilor autonome.

Guvernul va trebui să împrumute de pe piața externă eventuale sume pe care România nu reușește să le atragă în acest an din componenta de împrumut a PNRR, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Ministerul Finanțelor a prevăzut, în planul de împrumuturi pentru anul acesta, în total de 160 de miliarde de lei, ca 2 miliarde de euro să fie asigurate din componenta de împrumut a PNRR. Deși scenariul de bază este ca statul să nu rateze fonduri din PNRR, tergiversarea de către coaliția de guvernare a unor reforme stabilite ca jaloane în cadrul PNRR ridică perspectiva ca România să piardă sume importante.

ANAF a anunțat că a înregistrat în luna aprilie încasări nete de 35,69 miliarde lei, cu 9,8% mai mult ca în aprilie 2022, respectiv un plus de 3,2 miliarde lei. Ritmul de creștere a veniturilor este unul mai rapid comparativ cu primele trei luni (ianuarie-martie), interval pentru care ANAF a anunțat, anterior, venituri în urcare cu circa 7% față de anul trecut. ANAF nu a furnizat informații despre programul de încasări pe care îl avea stabilit pentru aprilie, astfel că nu este clar în ce măsură îmbunătățirea situației din aprilie reprezintă sau nu și o recuperare a rămânerii în urmă din primele trei luni.

Ajustarea bazei impozabile este posibilă în cazurile în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa, însă situația radierii beneficiarului din Registrul Comerțului, în urma dizolvării acestuia pentru alte motive decât falimentul, nu este inclusă în cazurile reglementate de lege pentru ajustarea bazei impozabile. Un proiect de lege, inițiat acum de câteva zeci de parlamentari, pentru modificarea Codului Fiscal va permite agenților economici să-și ajusteze baza de TVA și pentru creanțe datorate de către beneficiarii care au fost radiați din Registrul Comerțului, în urma dizolvării lor, din alt motiv decât falimentul.