Autori

Statul român ″reușise″ să-i prindă în ″plasa″ impozitului specific de 0,5% din cifra de afaceri impus, de principiu, doar în sectoarele de petrol și gaze, și pe comercianții de lemne de foc, brichete, peleți, cărbune, naftalină, ulei lubrifiant sau antigel și, în același timp, să-i scape din vedere pe traderii străini de țiței și carburanți fără sedii permanente în România.

Compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, demarează lucrările la o investiție vitală pentru ″exportul″ de energie electrică produsă de eolienele și fotovoltaicele din Dobrogea, precum și de viitoarele reactoare 3 și 4 ale centralei nucleare Cernavodă, către consumatorii din vestul țării.

Creditele bugetare alocate tuturor serviciilor de informații sunt prevăzute în creștere în draftul legii bugetului de stat pe 2025, majorarea per total fiind de peste 20% (mai mult de 1,3 miliarde lei), în comparație cu execuțiile bugetare preliminate pe 2024, de la 6,733 la 8,106 miliarde lei.

Asta pentru că suprataxa, denumită contribuție la Fondul de Tranziție Energetică, va trebui să dispară doar după publicarea în Monitorul Oficial a motivării deciziei Curții Constituționale (CCR), care nu a survenit încă.

Camera Deputaților a reluat demersurile prin care se dorește ca Palatul Parlamentului din București, a treia cea mai mare clădire administrativă civilă din lume, prezentată ca "vedetă energofagă" și în presa internațională și în care parlamentarii, personalul administrativ și vizitatorii s-au plâns adesea de frig iarna, să aibă, în circa 2 ani și jumătate, o centrală proprie de producție de energie electrică și termică cu turbine pe gaze, cu putere instalată de 2 MW, dar și pompe de căldură și panouri fotovoltaice.

Scenariul de bază al Guvernului și al coaliției de guvernare rămâne prelungirea actualului sistem de plafonare a prețurilor la energie și gaze dincolo de data de 31 martie, ″pentru o perioadă determinată″, a transmis Ministerul Energiei.

Statul român a fost obligat în premieră de instanța de judecată să îi plătească unui furnizor de energie electrică una din restanțele înregistrate la plata compensațiilor de la buget datorate pentru plafonarea prețurilor la consumatorii finali, cuantumul total al acestor restanțe, la nivelul tuturor furnizorilor, fiind estimat în prezent de industrie la peste 8 miliarde de lei.

Compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, a anunțat intrarea în exploatare comercială a celui de-al doilea circuit al liniei electrice aeriene dublu circuit (LEA) 400 kV Reșița (RO) - Pancevo (RS), care leagă România de Serbia, după ce primul circuit fusese dat în folosință în noiembrie anul trecut.

Acesta a transmis în mai multe rânduri, în ultima perioadă, că dependența sistemului energetic național de capacitățile de producție de energie regenerabilă, eoliene și fotovoltaice, a crescut foarte mult, ceea ce face din ce în ce mai dificilă menținerea în echilibru a sistemului, fiind nevoie în acest scop de investiții în instalații de stocare.

Centrale de producție de energie electrică noi, finalizate și puse în funcțiune, cu putere instalată însumată de circa 400 MW, au terminat perioadele obligatorii de probe prevăzute de legislația și normele tehnice în vigoare, și așteaptă să înceapă să genereze curent electric pentru sistemul energetic național, mai având nevoie pentru asta doar de obținerea de licențe de exploatare comercială.