Unul dintre principalele rapoarte oficiale în baza cărora președintele Statelor Unite, Donald Trump, a decis să impună tarife de import ″reciproce″ dure multor state ale lumii enumeră politici guvernamentale, dar și stări de fapt din aceste țări, inclusiv din România, considerate a reprezenta bariere comerciale impuse exportatorilor americani.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Documentul, analizat de Profit.ro, a fost elaborat de Office of the United States Trade Representative (USTR), instituția de stat de la Washington subordonată cabinetului executiv al președintelui, ce coordonează politica comercială a Statelor Unite.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
″Niciun președinte american din istoria modernă nu a recunoscut mai mult decât președintele Trump dimensiunile și prejudiciile aduse de barierelor comerciale externe cu care se confruntă exportatorii americani. Sub conducerea sa, această administrație lucrează intens la contracararea acestor practici injuste și nereciproce, în scopul de a restaura corectitudinea și de a pune afacerile americane pe primul loc pe piața globală″, a declarat șeful instituției, Jamieson Greer.
Raportul tratează pe larg nemulțumirile SUA cu privire la legislația și politicii Uniunii Europene ca bloc comercial, însă se referă și individual la multe dintre țările membre UE.
În cazul României, documentul identifică probleme legate de industria farmaceutică și de drepturile de proprietate intelectuală în IT.
″Producătorii farma au identificat mai multe dificultăți legate de omisiunea Guvernului României de a actualiza, în pofida solicitărilor repetate în acest sens, lista medicamentelor inovative eligibile pentru decontare în cadrul sistemului național de sănătate, existând numeroase cereri nerezolvate.
În plus, atât companiile farmaceutice inovative, cât și cele de produse generice au retras medicamente de pe piața românească, din cauza faptului că prețurile oficiale (reglementate – n.r.) din România pot scădea sub costurile de producție″, scrie în raportul văzut de Profit.ro.
O altă problemă menționată se leagă de unele website-uri-pirat, nemenționate specific, despre care se crede că sunt găzduite sau înregistrate în România.
″Sancțiunile blânde pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală nu descurajează în mod credibil aceste infracțiuni, astfel că instituțiile de aplicare a legii aleg să trateze spețele semnificative drept cazuri de evaziune fiscală. România nu dispune de un mecanism eficient și prompt prin care deținătorii de drepturi de proprietate intelectuală să poată depune cereri de eliminare de conținut care încalcă aceste drepturi împotriva site-urilor de comerț online și platformelor de găzduire.
Pentru a îmbunătăți calitatea aplicării legii, este nevoie de resurse adecvate, inclusiv de pregătirea suplimentară a instituțiilor abilitate. Deși România a făcut progrese în abordarea îngrijorărilor ce persistă de mult timp, legate de protecția și impunerea drepturilor de proprietate intelectuală, Statele Unite continuă să monitorizeze îndeaproape evoluțiile în domeniu din țară″, se mai afirmă în documentul analizat de Profit.ro.
Raportul mai arată că, potrivit statisticilor de la Washington, deficitul comercial pe mărfuri al SUA în raport cu România, anul trecut, a fost de 2,646 miliarde dolari, în ușoară scădere față de 2023 (2,691 miliarde dolari), cu importuri americane de 3,905 miliarde dolari și exporturi de 1,259 miliarde dolari.
La servicii, unde datele prezentate de americani sunt mai vechi cu un an, SUA a consemnat în 2023 excedent comercial cu România, de 104 milioane dolari (același ca în 2022), cu exporturi de 1,015 miliarde dolari și importuri de 911 milioane dolari.
