Rezultatele 1 - 25 din 46 pentru "taxa pe cifra de afaceri"

Alianța de guvernare PSD-PNL s-a gândit că strânge prea puțini bani din taxa specială pe veniturile băncilor.

Băncile urmează să plătească un impozit suplimentar de 1% pe cifra de afaceri, pe lângă impozitul pe profit de 16%, potrivit propunerii de proiect de lege a Guvernului PSD-PNL. Noua impozitare se va aplica, practic, tuturor veniturilor operaționale ale băncilor, din care nu vor fi scăzute cheltuielile importante, cum sunt cele cu dobânzile, comisioanele, personalul și altele.

Coaliția PSD-PNL vrea să taxeze mai mult companiile mari, așa-numita taxă pe multinaționale.

Modalitatea de taxare suplimentară a companiilor și băncilor este detaliată în documentul prezentat de Profit.ro duminică seara, dar taxa pe cifra de afaceri este considerată la acest moment, cum a explicat ieri Profit.ro, ca un înlocuitor la propunerea introducerii ajustorului fiscal (un alt mecanism prin care statul s-ar fi asigurat că companiile plătesc un impozit minim). Astfel, în prezent intenția autorităților ar fi să renunțe la ajustorul fiscal, noțiune nou creată și complicat de aplicat, în favoarea taxei pe cifra de afaceri, dar o decizie finală nu a fost încă luată.

Pe lângă cele două țări la care s-a referit ministrul Boloș, mai au taxe speciale pentru sistemul bancar introduse recent și altele.

Noul pachet de schimbări în domeniul fiscal va aduce și o taxare suplimentară pentru sectorul bancar, unde taxa pe cifra de afaceri pregătită pentru companiile mari, cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, s-ar putea aplica într-o formă semnificativ mai aspră. În timp ce una dintre variantele analizate de autorități este ca băncile să plătească impozitul pe profit de 16%, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri (calculată diferit pentru sectorul bancar), o variantă mai dură este ca băncile să achite 16% impozit pe profit la care să se adauge 1% din cifra de afaceri, a declarat, pentru Profit.ro, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a dat asigurări, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții Confederației Patronale Concordia, care reunește companii care generează peste 30 la sută din Produsul Intern Brut al României, că ”nu se are în vedere introducerea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri”.

Profit.ro a anunțat că "Taxa de solidaritate" de 1%, gândită pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, ar lovi, dacă va fi și introdusă, în peste 330 de companii, în frunte cu Automobile Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Dedeman, Carrefour, aflate pe primele poziții ale ierarhiei, raportat la afacerile anuale actuale. statul urma să încaseze, pe datele de la momentul respectiv, peste 1 miliard de euro. Afacerile multor companii sunt, însă, în creștere.

Lista este completată de o serie de măsuri agreate deja de coaliție și anunțate anterior în premieră de Profit.ro.

Coaliția a renunțat la discuțiile referitoare la taxa de solidaritate, susținută de PSD și UDMR, dar căreia i s-a opus PNL, au declarat, la o întâlnire cu presa, liderii principalelor partide din coliția de guvernare, Nicolae Ciucă, președinte al PNL și premier, și Marcel Ciolacu, președintele PSD. Decizia a fost anunțată după o ședința de astăzi a liderilor coaliției de guvernare.

Aceasta se alătură unui grup de măsuri agreate în principiu de către liderii coaliției de guvernare și anunțate anterior în premieră de Profit.ro.

PSD propune un impozit de 40% pentru marile salarii, 90% pentru pensiile speciale și un sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 lei, pentru ca la nivelul salariului minim să se ajungă la impozit 0%

În cazul impozitării clădirilor, cum a anunțat Profit.ro, planul este să se treacă de la impozitul în funcție de zonă și materialele de construcție folosite la impozitul pe valoarea proprietății stabilită în funcție de grila notarială. În acest caz, în timp ce în București impozitul pe locuință ar crește astfel, probabil, cu până la 60% (63% pe un caz calculat de Profit.ro), iar în alte orașe cu prețuri mari la case ar rezulta, de asemenea, majorări, în orașele cu piețe imobiliare neatractive, impozitele ar putea chiar să scadă.

LISTA completă a tuturor măsurilor fiscale pregătite, cea mai mare schimbare de taxe din ultimii ani.

Profit.ro a anunțat în decembrie că "Taxa de solidaritate" de 1%, gândită pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, ar lovi, dacă va fi și introdusă, în peste 330 de companii, în frunte cu Automobile Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Dedeman, Carrefour, aflate pe primele poziții ale ierarhiei, raportat la afacerile anuale actuale. statul urma să încaseze, pe datele de la momentul respectiv, peste 1 miliard de euro. Afacerile multor companii sunt, însă, în creștere.

urtea Constituțională a admis, miercuri, sesizarea de neconstituționalitate a PSD cu privire la proiectul de lege de modificare amplă a celebrei OUG nr. 114/2018, proiect pe care Guvernul Orban și-a angajat răspunderea în Parlament în decembrie 2019 pentru a înlătura reglementările pe care le considera "nocive" sau chiar "toxice" introduse de fostul Cabinet PSD Dăncilă în sectoare precum energia, băncile sau telecom.

Ministrul Energiei și Economiei, Virgil Popescu, are planuri cu banii care ar urma să fie transferați de la ANRE la ministerul său.”Am propus Guvernului ca cu acești bani să se poată efectua proiecte în zona de energie, proiecte în zona de eficiență energetică și să îi putem folosi și pentru consumatorul vulnerabil, pentru că, tot în cursul anului 2020, vom defini consumatorul vulnerabil și schema de finanțare a acestuia”, spunea Popescu, luna trecută.

Guvernul a eliminat prin ordonanță de urgență suprataxa de 2% din cifra de afaceri anuală datorată ANRE de către companiile din energie și gaze naturale, impusă prin celebra OUG nr. 114/2018. Prima forma a proiectului ordonanței, publicată astăzi pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), nu includea și abrogarea suprataxei, aceasta fiind introdusă în draftul de act normativ adoptat de Guvern după ce premierul Ludovic Orban l-a atenționat în acest sens pe ministrul Florin Cîțu.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și-a elaborat și aprobat bugetul pe anul 2020 în baza menținerii suprataxei de 2% din cifra de afaceri anuală a companiilor din energie și gaze naturale, după ce a PSD a atacat la Curtea Constituțională proiectul de lege de modificare a OUG nr. 114/2018 pe care Guvernul Orban și-a asumat răspunderea în Parlament, proiect care includea și abrogarea suprataxei și care, în urma demersului PSD, nu a putut fi promulgat de către președintele Klaus Iohannis, eventuala sa intrare în vigoare fiind amânată cu cel puțin o lună.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a elaborat un al treilea proiect de ordin privind sursele proprii de finanțare, după cele două despre care Profit.ro a relatat aici și aici, unul dintre ele stârnind reacția agresivă a premierului Ludovic Orban. Prevederile acestui al treilea proiect au efectul că leagă sută la sută soarta suprataxei de 2% din cifra de afaceri anuală impusă prin OUG nr. 114/2018 industriei de energie și gaze de reușita sau eșecul demersului Guvernului Orban de asumare a răspunderii în Parlament pe un draft de lege ce conține inclusiv abrogarea respectivei suprataxe.

Autoritatea de Reglementare din Domeniul Energiei (ANRE) va trebui ca până la finalul lunii martie 2020 să transfere către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri sumele rămase necheltuite din încasările provenite din taxa de 2% pe cifra de afaceri, se precizează în proiectul de lege de eliminare a OUG 114 asupra căruia Guvernul urmează să-și asume răspunderea.

Premierul Orban a acuzat deschis, luni, conducerea ANRE că ia măsuri contrare celor promovate de Guvern, referindu-se în mod particular la taxa de 2% percepută de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pe cifra de afaceri a companiilor din energie și gaze naturale. Orban spune că în timp ce Guvernul vrea să o elimine prin modificările aduse OUG nr. 114/2018, ANRE o reintroduce, după cum a semnalat Profit.ro, prin tarifele stabilite a fi plătite aul viitor atât de producători, cât și de distribuitori. Surse oficiale au declarat pentru Profit.ro că în legea de modificare a OUG 114, Guvernul ar putea interzice reglementarea unor noi tarife de acest fel.

Înainte de OUG 114, legea de funcționare a ANRE prevedea că toate tarifele și contribuțiile bănești datorate de jucătorii din sector pentru finanțarea ANRE se stabilesc de către Autoritate și nu prin legislație primară, adică prin lege sau OUG. Dacă se va reveni la această prevedere legală, prin abrogarea sau modificarea OUG 114, în principiu, nimic nu poate opri ANRE să stabilească, prin ordin propriu, dacă dorește, nivelul contribuției bănești respective la 2% din cifra de afaceri.

Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a prezentat la finalul ședinței de Guvern principalele modificări care vor fi aduse OUG nr. 114/2018, între acestea fiind eliminarea plafonelor de prețuri la energie electrică și gaze și eliminarea taxei de 2% pe cifra de afaceri impusă companiilor din energie. ”Prin proiectul de modificare a OUG 114, dorim să ajungem, în 2021, la o piață liberă, la o piață care să nu mai aibă distorsiuni”, a declarat Virgil Popescu, precizând că în ședința de Guvern a fost o primă lectură a proiectului de lege pe care Guvernul își va angaja răspunderea.

În primele trei trimestre ale acestui an, Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energie (ANRE) a încasat 498 milioane de lei numai din contribuția de 2% pe cifra de afaceri impusă prin controversata ordonanță de urgență 114, o sumă de 5,6 ori mai mare decât cea percepută pe întreg anul trecut, de 88 milioane de lei. În 2018, înainte de adoptarea OUG 114, contribuția era de doar 0,1% din cifra de afaceri.