Taxa specială de 2% pe veniturile băncilor va crește puternic cheltuielile fiscale ale instituțiilor de credit, mai ales ale celor aflate pe pierdere sau care au o profitabilitate redusă. Primele 9 bănci din sistem, cu o cotă de piață cumulată de aproape 80%, ar ajunge să dea statului în plus peste 800 de milioane de lei pe an, arată calculele Profit.ro.
Alianța de guvernare PSD-PNL s-a gândit că strânge prea puțini bani din taxa specială pe veniturile băncilor (numită impropriu pe cifra de afaceri), așa că a dublat cota care se aplică în 2024 și 2025 la 2%.
Taxa se aplică, în principal, pe veniturile brute din dobânzi și comisioane (din care nu se scad cheltuielile cu dobânzile și comisioanele), precum și pe veniturile nete din tranzacționare. Astfel, aproape tot ce este cu plus în balanța de venituri se taxează cu această cotă de 2%.
Impozitul de 2% ar crește sarcina fiscală a principalelor 9 bănci din sistem cu 806 milioane de lei, în condițiile în care acestea plătesc impozite pe profit de 2,15 miliarde de lei pe an. Cele două impozite ar urma să fie luate împreună de Fisc. Mai mult, cheltuiala cu impozitul special nu este deductibilă.
De menționat că taxa nu are dată de expirare și ar urma să se aplice pe termen nedefinit la un nivel de 1% începând cu 2026, dacă între timp nu mai apar alte modificări.
Cum am calculat
Cota de 2% ar reprezenta un impact între 6% și 50% din profitul anualizat al principalelor bănci. Astfel, pe baza datelor de la jumătatea anului, cele mai mari taxe ca volum ar urma să fie plătite de Banca Transilvania (208 milioane de lei), BCR (148 de milioane de lei), BRD (110 milioane de lei), Raiffeisen Bank (104 milioane de lei), UniCredit (101 milioane de lei).
Cele cinci bănci au publicat date semestriale, pe baza cărora am putut calcula veniturile impozabile, pe care le-am anualizat. Acestea au cumulat profituri de puțin peste 5 miliarde de lei la jumătatea anului și au plătit impozit pe profit de 1 miliard de lei în primele 6 luni.
ING Bank, bancă de top 5, nu publică situațiile financiare detaliate pentru România.
Băncile de stat CEC Bank și Eximbank ar urma să plătească 60 de milioane de lei, respectiv 26 de milioane de lei. Impozitul pe plătit de Alpha Bank ar ajunge la 22 de milioane de lei și cel plătit de OTP Bank la 27 de milioane de lei. Calculul pe cele patru bănci a fost făcut pe baza datelor de la finele luni 2022, în condițiile în care acestea nu au publicat situațiile financiare interimare. Cele patru bănci au făcut profituri de 673 de milioane de lei anul trecut și au plătit impozit pe profit de 111 milioane de lei.
Impozitul de 2% reprezintă 26% din impozitul pe profit pentru Raiffeisen Bank, între 30 și 38% pentru BT, BCR și BRD, 43% pentru UniCredit, 73% pentru CEC Bank, 99% pentru Alpha Bank, 600% pentru OTP Bank și peste 1.300% în cazul Eximbank.
Ca urmare a faptului că băncile beneficiază, ca și celelalte firme, de posibilitatea de a utiliza pierderile financiare trecute pentru a reduce cheltuiala cu impozitul pe profit, unele bănci, care au avut pierderi în anii trecuți sau care au preluat bănci cu pierderi istorice (cum e cazul Exim, care a preluat Banca Românească), pot să plătească sume mai mici într-un an sau mai mulți statului pentru profit.
Impozitul special reprezintă o problemă mai ales pentru băncile care au profituri mici sau chiar pierderi și care ar vedea astfel o creștere puternică și neașteptată a taxării.
În total, calculat la primele 9 bănci, cu datele semestriale anualizate și cele pe anul trecut, taxarea efectivă ajunge de la 20% la 28% după aplicarea impozitului special.
Calculele sunt aproximative și se bazează pe o imagine statică, adică pe faptul că veniturile nu se vor modifica în a doua jumătate a anului curent (sau pe tot anul pentru băncile pentru care s-au folosit date din 2022), ceea ce este foarte improbabil. În realitate, având în vedere menținerea dobânzilor la niveluri similare celor din prima parte a anului, probabil că afacerile impozabile ale băncilor vor fi mai mari pe totul anul în curs și în cel următor. Totodată, profitul net este puternic influențat de provizioanele de risc de credit, care în această perioadă sunt relativ reduse. Schimbarea situației economice ar putea determina băncile (inclusiv la îndemnul BNR) să mărească provizioanele, ceea ce automat reduce profitul brut, ceea ce reduce baza de impozit pe profit.
