Băncile urmează să plătească un impozit suplimentar de 1% pe cifra de afaceri, pe lângă impozitul pe profit de 16%, potrivit propunerii de proiect de lege a Guvernului PSD-PNL. Noua impozitare se va aplica, practic, tuturor veniturilor operaționale ale băncilor, din care nu vor fi scăzute cheltuielile importante, cum sunt cele cu dobânzile, comisioanele, personalul și altele.
Deși ultima variantă sugera că Guvernul va taxa fie profitul cu 16%, fie băncile care nu au profit cu 1% din cifra de afaceri, în varianta publicată în transparență decizională, impozitul de 1% se va aplica tuturor băncilor și va fi suplimentar taxării standard a profitului.
Guvernul introduce și conceptul de cifră de afaceri în cazul băncilor (termen care nu a fost asociat până acum cu instituțiile de credit, care sunt instituții de intermediere și nu au rulaje ca restul firmelor nefinanciare). Practic, în cifra de afaceri intră aproape toate veniturile operaționale ale băncilor, cele mai importante fiind cele din dobânzi și comisioane (venituri brute, fără a socoti cheltuielile), precum și din tranzacționare sau din reevaluarea activelor marcate în contul de profit și pierdere (în acest caz este vorba despre veniturile nete).
Impozitul urmează să fie plătit trimestrial, pe 25 ale lunii următoare trimestrului pentru care se face plata, și nu este considerat cheltuială deductibilă.
Definiția Guvernului se potrivește cu cea anticipată de Profit.ro la momentul anunțării taxei bancare, adică cu faptul că va încerca să taxeze toate veniturile băncilor.
Am calculat impactul potențial al acestui impozit pentru primele 5 bănci din sistemul bancar românesc, în cazul băncilor care au și depus situațiile financiare detaliate la jumătatea anului.
Astfel, impozitul pe cifra de afaceri ar reprezenta între 13% și 21% din impozitul pe profit, în funcție de bancă.
Dacă Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank au plătit un impozit pe profit de 1 miliard de lei împreună pe primele 6 luni din 2023 (la un profit net cumulat de 5 miliarde de lei), un impozit de 1% pe cifra de afaceri ar reprezenta circa 168 de milioane de lei în același interval.
În situația menținerii afacerilor curente ale băncilor și în a doua parte a anului, impozitul bancar ar aduce ipotetic 335 de milioane de lei, față de 2 miliarde de lei în cazul impozitului pe profit.
Pe bănci, anualizat, Banca Transilvania ar avea de plată 104 milioane de lei, BCR - 74 de milioane de lei, BRD – 55 de milioane de lei, Raiffeisen Bank – 52 de milioane de lei, UniCredit - 50 de milioane de lei.
Calculele sunt teoretice. Rezultatele băncilor pot varia în perioada următoare.
Modificările la Codul fiscal privind impozitul pe cifra de afaceri, inclusiv această nouă taxă bancară, ar urma să se aplice cu 1 ianuarie 2024.
Celelalte bănci mari (și de stat) CEC Bank și Eximbank nu au publicat rapoartele semestriale. ING Bank raportează ca sucursală la ING Olanda.
Prevederile din proiectul de lege:
(1) Prin excepție de la art. 181 , instituțiile de credit - persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit - persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri.
(2) Pentru aplicarea alin. (1), cifra de afaceri cuprinde:
a) venituri din dobânzi;
b) venituri din dividende;
c) venituri din taxe și comisioane;
d) câștiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
e) câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării, net;
f) câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
g) câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
h) câștiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;
i) diferențe de curs de schimb (câștig sau pierdere), net;
j) câștiguri sau pierderi din derecunoașterea activelor nefinanciare, net;
k) alte venituri din exploatare.
(3) Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, declară și plătește trimestrial, astfel: a) pentru trimestrele I - III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; b) pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.
(4) Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri reprezintă cheltuială nedeductibilă.
(5) Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.
(6) În cazul grupului fiscal, prevederile alin.(1)-(5) se aplică în mod corespunzător de către membri, în funcție de situația individuală.
(7) Modelul și conținutul declarației impozitului suplimentar se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală se emite în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (8) Impozitul suplimentar reprezintă venit la bugetul de stat și se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.”
