Creșterea impozitului pe dividende, decisă de guvernanți, va veni la pachet cu aplicarea și asupra veniturilor din dividende ale fondurilor de pensii, care nu vor mai fi acum exceptate. Sistemul de deduceri personale va fi mai generos, de până la 4.500 de lei, și va include deduceri noi, cum ar fi 100 de lei pentru copil la grădiniță și deduceri mai mari pentru angajații cu vârsta de până la 26 de ani.
Limitarea la 33% din salariu a beneficiilor extrasalariale va fi aplicată și la tichetele acordate angajaților, inclusiv cele de masă.
Scutirea acordată persoanelor fizice la vânzarea de proprietăți imobiliare va fi eliminată și se va reveni la sistemul de impozit de 1% sau 3%, utilizat până în 2017, iar pentru aplicarea cotei de TVA redusă de 5% la achizițiile de locuințe, pragul maxim de preț va reveni de la 700.000 de lei la 450.000 de lei, unde a fost și până în decembrie, au declarat surse guvernamentale pentru Profit.ro.
Lista este completată de o serie de măsuri agreate deja de coaliție și anunțate anterior în premieră de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Printre măsurile agreate și anunțate anterior în premieră de Profit.ro sunt restricționarea unor activități pe microîntreprindere, cum sunt cele de consultanță, impozitarea dură a câștigurilor din jocuri de noroc, reducerea facilităților acordate în construcții, agricultură și industria alimentară, schimbări la venituri din alte surse decât salariile, majorarea TVA la băuturile cu conținut ridicat de zahăr, precum și schimbarea impozitării imobilelor și creșterea accizelor.
O serie de măsuri au fost anunțate ieri de premierul Nicolae Ciucă.
Pe lângă măsurile convenite, prezentate în acest articol, au rămas, dar fără perspective de a fi implementate, și o serie de alte propuneri cum ar fi impozitarea pensiilor speciale și supraimpozitarea veniturilor mari din sistemul bugetar. La taxa pe cifra de afaceri s-a renunțat. De asemenea, PSD a renunțat pentru moment și la introducerea unui sistem de impozitare progresivă, întrucât consideră că este mai întâi necesară o etapă de consolidare fiscală, ca un pas care s-ar putea face către impozit progresiv ulterior. Subiectul impozitării progresive va reveni, probabil, în anii următori.
În cazul impozitării clădirilor, cum a anunțat Profit.ro, planul este să se treacă de la impozitul în funcție de zonă și materialele de construcție folosite la impozitul pe valoarea proprietății stabilită în funcție de grila notarială. În acest caz, în timp ce în București impozitul pe locuință ar crește astfel, probabil, cu până la 60% (63% pe un caz calculat de Profit.ro), iar în alte orașe cu prețuri mari la case ar rezulta, de asemenea, majorări, în orașele cu piețe imobiliare neatractive, impozitele ar putea chiar să scadă. Chiar și cu astfel de majorări, impozitele pe clădiri ar rămâne destul de mici.
Toate măsurile menționate au ca moment de aplicare începutul anului 2023, cu excepția majorării accizei la țigări, anunțată de Profit.ro, care ar trebui să intre în vigoare de la data de 1 a lunii următoare celei în care se aprobă ordonanța cu aceste măsuri fiscale. La cum se prezintă acum lucrurile, cel mai probabil majorarea se va aplica de la 1 august.
Profit.ro a prezentat anterior, în funcție de evoluția negocierilor, măsurile fiscale pregătite în aceste articole:
Măsuri noi
Impozitul pe dividende urcă de la 5% la 8% și ar urma să se aplice și fondurilor de pensii
Partidele din coaliția de guvernare au decis majorarea impozitului de dividende de la 5% în prezent la 8%. Potrivit informațiilor Profit.ro. măsura a fost propusă în cadrul negocierilor privind taxa pe cifra de afaceri, pentru ca PSD să accepte să renunțe la taxa pe cifra de afaceri, cunoscută și ca taxa de solidaritate sau contribuția pentru sănătate și educație.
Potrivit informațiilor Profit.ro, odată cu majorarea cotei de impozitare, vor fi eliminate și o serie de excepții, la solicitarea PSD.
Astfel, se va renunța la scutirea de impozit pe dividende în cazul veniturilor statului, dar această măsură este una formală, fără impact pe veniturile statului (banii ajungeau, oricum, la buget).
O altă măsură, cu impact mai puternic, este eliminarea actualei exceptări a fondurilor de pensii de la impozitul pe veniturile din dividende. Fondurile de pensii au portofolii importante de acțiuni, pentru care încasează dividende.
Profit.ro nu a obținut informații, până la momentul redactării articolului, despre intenții ca eliminarea acestei excepții să nu se aplice și fondurilor Pilon II, astfel că putem presupune că sunt vizate și acestea.
Deduceri fiscale mai generoase pentru persoanele cu venituri mici - impact bugetar mare, impact mai redus în buzunarele oamenilor. Noi deduceri pentru grădiniță și tineri
Coaliția a pregătit modificări în ce privește deducerile fiscale acordate angajaților. Astfel, crește mult toată grila de deduceri personale, dar vor fi acordate și noi deduceri, cum va fi cea pentru copil la grădiniță, de 100 de lei, sau deduceri mai mari pentru tinerii de până în 26 de ani, măsură care are ca scop să stimuleze angajarea absolvenților.
Impactul acestui mecanism este unul mare, de circa 3 miliarde de lei, dar în buzunarele salariaților se va simți mai puțin, de ordinul a câteva zeci de lei, poate aproape de 100 de lei. Motivul este numărul mare de persoane care vor beneficia.
Alte două modificări importante sunt corelarea sistemului de deduceri cu salariul minim, astfel încât deducerile să crească atunci când salariul minim este majorat, și creșterea pragului maxim de venit pentru acordarea de deduceri la 4.500 de lei. În prezent, pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de până la 1.950 de lei brut, se acordă deduceri în funcție de numărul persoanelor în întreținere. Pentru venituri din salarii cuprinse între 1.951 lei și 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive.
Se poate ajunge la situații în care impozitul achitat să fie de 0%, însă acestea ar fi cazuri mai rare, care ar cumula impactul maxim în ce privește tipurile de deduceri.
Beneficiile extrasalariale să nu treacă de 33% din salariu - sunt incluse tichetele de masă și tichetele cadou
Această măsură a fost prezentată anterior de Profit.ro, dar noutatea acum este că la beneficiile extrasalariale autoritățile intenționează să includă și valoarea tichetelor de masă, a tichetelor cadou, cum ar fi cele de Crăciun, și contravaloarea sumelor acordate pentru vacanțe de unii angajatori.
Consultantul fiscal Cornel Grama a declarat anterior pentru Profit.ro că luarea în caclul a tichetelor de masă este esențială în ce privește această măsură.
"Sigur că trebuie să vedem detaliile măsurii, dar, ca principiu, dacă nu ar include și tichetele de masă între beneficiile extrasalariale pe care vor să le limiteze, pare să fie rezonabil. O treime din salariu pentru beneficii cum sunt abonament la sala, transport, cheltuieli în scop turistic, telefon, etc, ar putea fi rezonabil", a spus Grama.
Dacă în prezent beneficiile extrasalariale nu sunt limitate, măsura pregătită acum prevede plafonarea acestora la cel mult 33% din salariul lunar al unui angajat.
Autoritățile vor să combată, astfel, practica utilizată de unii angajatori de a oferi un salariu mai mic în cadrul unui pachet salarial care conține diverse alte beneficii.
Printre beneficiile vizate sunt și telefonul și mașina pe care le pune la dispoziție angajatorul, abonamente precum cele la sală și clinici medicale private, eventuale cheltuieli pe care angajatorul le suportă pentru angajat.
Important: Diurnele nu vor fi luate în calcul la procentajul de 33%, pentru a nu afecta sectorul transportului internațional de mărfuri, unul de importanță strategică pentru economia României.
Se elimină complet scutirea acordată persoanelor fizice la vânzarea de proprietăți imobiliare. Se revine la impozitul de 1% și 3% din preț, în funcție de câți ani a fost deținută proprietatea
Dacă în prezent nu se percepe impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal pentru tranzacțiile imobiliare care au o valoare sub 450.000 lei, coaliția intenționează acum să renunțe complet la această facilitate introdusă în 2017 și de care au abuzat dezvoltatori imobiliari.
Astfel, se va renunța complet la această scutire și se va reveni la sistemul de până în 2017, urmând ca pentru proprietățile imobiliare deținute mai mult de 3 ani să se aplice o cotă de impozitare de 1%, iar la cele deținute de mai puțin de 3 ani la momentul vânzării, cota de impozitare să fie de 3%.
În varianta inițială a măsurilor pregătite, prezentată de Profit.ro, se avea în vedere limitarea, la o singură tranzacție, a scutirii de impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal pentru tranzacțiile imobiliare care au o valoare sub 450.000 lei.
Coboară pragul de preț până la care TVA la achizițiile de locuințe este de 5%, nu de 19% - se revine de la 700.000 de lei la 450.000 de lei, așa cum a fost până în ianuarie
Până la 1 ianuarie 2022, cota TVA redusă de 5% se aplica doar pentru acele locuințe cu o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășea suma de 450.000 lei, exclusiv TVA. De la 1 ianaurie, pragul până la care se aplică TVA de 5% a fost urcat la 700.000 de lei, exclusiv TVA.
Cota redusă de 5% la TVA a fost justificată prin nevoia de a sprijin populația să își achiziționeze locuințe, însă creșterea plafonului până la care se aplică cota redusă de la 450.000 de lei (90.000 de euro) la 700.000 de lei (140.000 de euro) a fost criticată, deoarece presupune acordarea de facilități fiscale pentru susținerea achiziției de locuințe cu preț mare.
Astfel, odată cu revenirea la pragul de 450.000 de lei, locuințele cu prețuri peste acest nivel vor avea TVA de 19%, cota standard.
În domeniul HoReCa, cota de TVA ar urma să urce de la 5% la 9%
În sectorul hoteluri/restaurante, cota redusă de TVA de 5% din prezent va fi majorată la 9%, al doilea nivel de cotă redusă. Cota generală de TVA este de 19%.
Măsura a fost introdusă după ce inițial pentru sectorul HoReCa era analizată o modificare mai dură, eliminarea impozitului specific, un regim special de impozitare care avantajează masiv restaurantele și hotelurile de lux, cu profitabilitate foarte mare, care ajung să achite, astfel sume derizorii ca impozit.
Impozitul specific a fost introdus din 2017 și este calculat conform unor formule specifice, în funcție de capacitatea hotelurilor sau de suprafața restaurantelor.
Companiile din HoReCa au fost scutite de la plata impozitului specific în perioada pandemiei, în contextul în care activitatea le-a fost perturbată grav de măsurile restrictive luate de autorități.
Crește acciza la băuturile alcoolice cu 20%
Printre măsurile pregătite, se află și creșterea cu 20% a accizei la alcool, cu aplicare de la începutul anului următor.
Măsurile de mai jos au fost prezentate deja de Profit.ro, iar asupra lor nu au intervenit, până la acest moment, modificări semnificative
Microîntreprinderi - se restricționează pe micro consultanța și alte coduri CAEN, plafonul va fi redus, dispare microfirma fără angajați și cu 3% cotă, iar numărul de microfirme deținute de același beneficiar va fi limitat
Varianta inițială a modificărilor la micro prevedeau reducerea plafonului la 500.000 de euro în 2023, la 300.000 euro în 2024 și la 100.000 euro în 2025. A rămas în picioare doar reducerea la 500.000 de euro din 2023, dar la care se vor adăuga restricții privind desfășurarea unor activități pe microîntreprinderi.
Firmele au acum un regim preferențial de impozitare - dacă doresc să opteze - de microîntreprindere, cu cote de 1% pe venit, dacă au cel puțin un angajat, și 3% pe venit, fără angajați, în timp ce, la impozitarea pe profit, cota este de 16% din profit. Pentru a se încadra la microîntreprindere, veniturile trebuie să nu depășească 1 milion de euro pe an.
În prezent, sunt circa 265.000 de microîntreprinderi care nu au niciun angajat.
Pentru unele firme, regimul de microîntreprindere este foarte avantajos pentru a plăti mai puțin la stat. De asemenea, sunt multe persoane care efectiv lucrează pe microîntreprindere pentru a evita povara fiscală mult mai mare, de peste 40% la salarii.
Coaliția a pregătit reducerea plafonului la microîntreprinderi la 500.000 de euro de anul următor, măsură însoțită de o restricționare pentru anumite activități, cele care sunt considerate a fi în general folosite pentru a evita fiscalitatea ridicată pe muncă.
Printre codurile CAEN care vor fi restricționate sunt consultanță și management, dar și brokeraj/intermediere (aici fiind vizate mai ales persoane care investesc pe bursă folosind microîntreprinderi), precum și unele activități bancare. Astfel de restricții au mai fost în trecut, dar au fost eliminate de către politicieni.
Va fi eliminat regimul cotei de 3% la firme fără angajați, ceea ce înseamnă că nu vor mai exista microîntreprinderi fără cel puțin 1 angajat, iar singura cotă de impozitare va rămâne 1%.
O altă restricție care ar urma să fie impusă este limitarea numărului de microîntreprinderi care au același beneficiar, astfel încât să fie evitată fragmentarea afacerilor mai mari pe micro doar pentru a beneficia de impozitare mai avantajoasă. Cel mai probabil, un beneficiar va fi limitat la trei microîntreprinderi cu același domeniu de activitate.
Reducerea numărului de microîntreprinderi este asumată de autoritățile române în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Comisia Europeană a transmis României în negocierile pentru PNRR că numărul de micro trebuie redus, pentru că bugetul statului pierde bani prin acest regim. Modul în care urma să se implementeze reducerea numărului de micro a rămas la decizia autorităților române.
O variantă anterioară de măsuri, prezentată de Profit.ro, prevedea coborârea plafonului la microîntreprideri și mai jos de 500.000 de euro, la 300.000 de euro în 2024 și la 100.000 de euro în 2025. Aceste două praguri suplimentare nu mai sunt luate, cel puțin pentru moment, în calcul.
În cadrul negocierilor, s-a renunțat la ideea coborârii plafonului mai jos de 500.000 de euro, urmând ca numărul de microîntreprinderi să fie redus prin restricționarea muncii pe micro.
Se majorează impozitul pentru câștigurile din jocuri de noroc la 40%
Cota de impozitare a câștigurilor din jocuri de noroc va fi urcată la 40%. Acest nivel ar viza toate câștigurile obținute și ar putea fi unul care să reducă interesul în rândul persoanelor care practică jocuri de noroc.
În prezent, cotele de impozitare sunt de 1%, 16% și 25%. La un premiu de 500.000 de lei, se va plăti 1% pentru partea de până la 66.750 lei inclusiv, 16% pentru segmentul din premiu aflat între 66.750 lei și 445.000 lei, precum și 25% pentru partea din premiu care trece de 445.000 de lei.
Sursă tabel: ANAF
Reducerea facilităților pentru constructori, industria alimentară și agricultură - plafonul până la care salariile sunt scutite de impozit și contribuții coboară de la 30.000 de lei pe lună, posibil la 10.000 de lei pe lună
În varianta anterioară a măsurilor pregătite, plafonul pentru aplicarea facilităților urma să coboare de la 30.000 de lei pe lună la 15.000 de lei pe lună, dar a fost negociat mai jos, la 10.000 de lei pe lună. De asemenea, s-a renunțat, cel puțin pentru moment, la intenția de a introduce din 2025, etapizat, contribuții la sănătate.
Măsura nu va avea un impact foarte puternic asupra companiilor din domeniile respective, întrucât o bună parte a salariilor nu depășesc, probabil, 10.000 de lei brut (din care netul, cu facilitățile de impozitare, se poate situa la circa 8.000 de lei).
Coaliția ar urma să scadă plafonul până la care salariile angajaților din sectorul contrucțiilor, agriculturii și industriei alimentare sunt scutite de impozit și contribuții, de la 30.000 de lei, în prezent, la 10.000 de lei.
De asemenea, coaliția a discutat ca din 2025, etapizat anual, angajații din domeniile respective, în prezent scutiți, să înceapă să plătească contribuții CASS, de 5% în primul an, 7% în al doilea și de 10% în 2028. 10% este cota standard acum pentru un angajat. La această măsură s-a renunțat, cel puțin pentru moment.
În prezent, angajații companiilor din construcții sunt scutiți de impozitul de 10%, de contribuția la sănătate de 10% și de contribuția la Pilonul II, de 3,75% în prezent.
Facilitățile au fost prevăzute de autorități să țină până în 2028. În PNRR este prevăzută eliminarea graduală a facilității pentru angajații din construcții, dar autoritățile au replicat-o și în agricultură/industria alimentară. Chiar dacă în PNRR este asumată eliminarea facilităților din 2025 până în 2028, apetitul PSD pentru astfel de măsuri este unul redus.
Sume mai mari de plată pentru activități independente, profesii liberale, alte surse
În prezent, pentru veniturile din alte surse decât salariile, sunt datorate, în general, impozitul pe venit de 10% și contribuții de asigurări dacă venitul pe an depășește pragul de 12 salarii minime brute pe economie (12X2.550 lei pentru 2022, dar măsura se va aplica din 2023). Contribuțiile obligatorii se achită la nivelul salariului minim.
Coaliția a pregătit introducerea a două noi plafoane, de 6 salarii minime și de 24 de salarii minime
Noul sistem va funcționa în modul următor:
- Persoanele cu venituri anuale sub 6 salarii minime nu vor datora contribuții.
- Cei cu venituri cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute vor datora contribuții calculate la nivelul a 6 salarii minime brute.
- Persoanele cu venituri cuprinse între 12 și 24 de salarii minime brute vor datora contribuții la nivelul a 12 salarii minime
- Persoanele cu venituri care depășesc 24 de salarii brute vor datora contribuții la nivelul a 24 de salarii brute pe economie.
Sistemul va permite statului să încaseze mai mulți bani. Astfel, va lua bani de la cei cu venituri între 6 și 12 salarii, de la care acum nu ia contribuții în mod obligatoriu, iar de la cei cu venituri de peste 24 salarii va încasa mai mult, întrucât aceștia vor achita contribuții la nivelul de 24 de salarii brute pe an, nu la 12 salarii, cum plătesc în prezent.
Se reduce plafonul maxim al normei de venit la 25.000 de euro
O altă măsură care vizează persoanele cu activități independente este diminuarea plafonului maxim pentru încadrarea la norma de venit, de la 100.000 de euro la 25.000 de euro.
În prezent, venitul net anual din activități independente se poate determina în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, sau pe normă de venit. În cazul normei de venit, la stabilirea acestuia se utilizează normele de venit de la locul desfășurării activității. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra normei de venit. Normele anuale de venit sunt disponibile pe site-ul ANAF.
Măsura ar avea ca scop să aducă mai mulți bani la buget de la persoane care folosesc acest sistem și obțin venituri ridicate.
82% dintre PFA au venituri sub 25.000 de euro pe an. Potrivit consultantului fiscal Cornel Grama, această măsură ar viza, în principal, veniturile obținute de IT-iști și de dezvoltatori imobiliari.
Impozitarea clădirilor (apartamente, case) - În București ar urma o creștere de până la 60%. De creșteri ar avea parte și orașe precum Cluj-Napoca și Timișoara, dar ar putea fi și scăderi, în orașe mici și la sate
Coaliția va revizui și impozitarea locuințelor. Trebuie punctat că acești bani vor fi încasați, la fel ca până acum, de către autoritățile locale.
Cum, în prezent, cam toate primăriile, inclusiv în București, au stabilite cotele de impozitare aproape de nivelul minim prevăzut de legislație, autoritățile locale nu vor avea cum să atenueze majorarea impozitelor, dar vor putea crește cotele astfel încât acolo unde s-ar ajunge la scăderi, acestea să nu aibă loc și să nu le fie afectate veniturile primăriei.
Noul tip de impozitare va avea însă în vedere valoarea din grila de la notar.
În București, Cluj-Napoca și alte orașe cu piață imobiliară puternică, impozitele cel mai probabil vor crește, în timp ce în orașele cu evoluție mai slabă sau la sate, impozitul pote să scadă.
La București, de exemplu, cota de impozitare pentru persoane fizice este de 0,1%, aproape de nivelul minim de 0,08%.
În prezent, impozitarea este identică în toată țara, baza impozabilă fiind stabilită, potrivit Codului Fiscal, în funcție de rangul localității în care se află proprietatea, de materialele din care este construită și de zona în care este amplasată în cadrul localității.
Calcule Profit.ro
Potrivit calculelor Profit.ro, pentru un apartament de trei camere din sectorul 3, cu o valoare de impozitare în prezent de 151.000 de lei, este plătit acum un impozit de 0,1%, reprezentând 151 lei. Cota minimă este de 0,08%, dar în București se aplică, de obicei, 0,1%.
Pe grila notarială, apartamentul respectiv apare încadrat la o valoare minimă de 49.820 euro (246.240 lei), chiar și aceasta sub prețul pieței. O aplicare a cotei actuale de 0,1% la valoarea din grila notarială conduce la o valoare de 246,2 lei, ceea ce ar reprezenta un salt de 63% față de actualul impozit achitat.
Dacă primăria ar opta să scadă cota de impozitare la minimul permis de Codul Fiscal, de 0,08%, impozitul ar fi, calculat pe grila notarială, de 197 lei, cu 30% mai mult față de ce se plătește acum.
Crește TVA la băuturi cu zahăr mult, inclusiv cele carbogazoase, de la 9% în prezent la 19%
Măsurile pregătite de experții coaliției includ și majorarea cotei de TVA pentru băuturile cu conținut ridicat de zahăr, inclusiv cele carbogazoase, de la cota redusă de 9% în prezent, la 19%, cota generală de TVA.
Statul percepe stăzi o cotă de 9% pentru comercializarea de alimente și băuturi, iar aici intră și băuturile cu conținut ridicat de zahăr, chair dacă acestea sunt considerate nesănătoase.
Crește acciza la țigări. Probabil de la 1 august
Singura modificare a legislației fiscale care va intra în vigoare de anul acesta și nu de anul viitor, este majorarea accizei la țigări. Deși se intenționa să intre în vigoare de la 1 iulie, nu mai este timp pentru adoptarea unei ordonanțe pânp la data respectivă. Cel mai probabil, termenul de la care se va aplica majorarea accizei la țigări va fi data de 1 a lunii următoare celei în care se adoptă ordonanța, deci, data de 1 august.
Majorarea accizei la țigări a fost prezentată de Profit.ro.
Calendarul actual de creștere a accizei a expirat, astfel că este nevoie de unul nou, iar acesta va fi adoptat acum. Prima majorare conform noului calendar este programată pentru luna iulie.
Până acum, România a stat de obicei la nivelul minim de acciză permis în UE.
Astfel, Guvernul va introduce un nou calendar pentru creșterea, etapizată, a accizelor la produse din tutun, urmând ca, în primă etapă, acestea să urce din iulie cu 5,5% în cazul țigaretelor, cu 12,3% în ceea ce privește lichidul care conține nicotină și cu 35,6% pentru tutun încălzit, potrivit informațiilor Profit.ro.
Pentru pachetul de țigări, prețul poate crește cu 50 de bani, având în vedere practicile din trecut ale companiilor de profil, care încearcă să evite majorări mai ample dintr-o singură mișcare, de 1 leu sau peste. Unele companii ar putea să nu majoreze prețul, având în vedere că l-au crescut în aprilie, moment la care autoritățile ar fi trebuit să crească acciza, dar nu au făcut-o.
De asemenea, comercianții preferă prețuri rotunde, astfel că este probabilă o creștere de numai 50 de bani dacă, de exemplu, acciza ar avea un impact de 62 de bani. În timp ce acestea sunt practici obișnuite ale industriei în astfel de situații, decizia privind o creștere a prețului este luată de fiecare companie în funcție de propriile planuri.
