Incertitudinile legate de tranzitul gazului și petrolului către Europa prin Ucraina începând de anul viitor determină companiile rusești să-și regândească strategiile comerciale. Gazprom a convenit cu principala companie de petrol și gaze din Azerbaidjan, Socar, prezentă și pe piața din România, să extindă parteneriatul strategic dintre cele două companii.
Furnizorii și traderii de gaze naturale din Republica Moldova vor avea nevoie de avize din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), echivalentul SRI-ului românesc, și a Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) de la Chișinău pentru a putea funcționa, potrivit unei legi adoptate la finalul anului trecut.
Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat la București, la Romanian Gas Conference 2023, că Budapesta respinge orice fel de abordare politică sau ideologică a problemei aprovizionării cu energie în Europa, răspunzând astfel criticilor frecvente la adresa Guvernului Viktor Orban cu privire la relația comercială dintre Ungaria și gigantul rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, mai ales după agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei.
Într-un comunicat de presă publicat de Ministerul Energiei din România se afirmă că ministrul de resort din Republica Moldova, Victor Parlicov, i-ar fi transmis omologului său român, Sebastian Burduja, că ″există intenții ca Federația Rusă să atace sau să îngreuneze implicarea statului în gestionarea activităților, făcându-se referire la încălcarea dreptului de investitor″.
O companie condusă de un fost director al RosUkrEnergo, unicul importator de gaze rusești în Ucraina până în 2009, și în care activează fostul manager de logistică de aprovizionare și trader senior la Gazprom Schweiz a avut în acest an o evoluție spectaculoasă pe piața autohtonă a importurilor de gaze, ajungând în 3 luni al doilea mare importator din România, după OMV Petrom.
Conef Gaz, înființată în 2006, a terminat anul trecut cu profit net de 1,84 milioane lei, în scădere masivă față de cel de 26,7 milioane lei din 2021, și venituri totale de 504,4 milioane lei, cu circa 3% mai mari comparativ cu anul anterior. În 2022, grupul Alro a cumpărat gaze pentru procesul de producție de aluminiu de 356,6 milioane lei de la Conef Gaz, iar în primul trimestru din 2023 – de 33,3 milioane lei, conform rapoartelor oficiale.
NIS Petrol SRL, compania care operează benzinăriile Gazprom din România, și-a redus în 2022 cota de piață și și-a majorat pierderile în pofida faptului că a înregistrat o cifră de afaceri în creștere și nu și-a diminuat numărul de stații.
WIEE România, care a fost în mai multe perioade cel mai important intermediar de importuri de gaze rusești din țară, a fost controlată de gigantul rus prin intermediul Gazprom Schweiz AG din Elveția, parte a fostei Gazprom Germania. În noiembrie 2022, Guvernul de la Berlin a anunțat naționalizarea Gazprom Germania, redenumită Securing Energy for Europe (SEFE) GmbH
Aproximativ 80% din gazele achiziționate de la declanșarea războiului din Ucraina de Energocom, compania desemnată de guvernul de la Chișinău să cumpere produse energetice în vederea asigurării siguranței alimentării, au fost de proveniență non-rusă, o parte din acestea intrând în Republica Moldova prin punctul de interconectare cu România de la Ungheni.
El a condus WIEE România în perioada 2019-2022, după care a preluat funcția de director al departamentului european de trading al companiei-mamă Gazprom Schweiz. În locul său, la conducerea societății românești a venit primăvara trecută basarabeanul cu cetățenie română Oleg Șlafman.
Reducerea consumului de gaze din Uniunea Europeană (UE) și reorientarea statelor membre către furnizori alternativi, în special de gaz natural lichefiat (GNL) a condus la o prăbușire a cererii occidentale de gaz rusesc, ceea ce a forțat producătorii din Rusia să-și reducă producția cu 10% în primul trimestru al acestui an, lider al scăderilor fiind gigantul monopolist Gazprom, cu 18%.
SA Energocom, compania desemnată de guvernul de la Chișinău să achiziționeze gaze și energie din import, a cumpărat, în premieră, gaze de pe piața spot de la București, operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM).
Companiile din România și traderii internaționali nu mai exportă de 2 săptămâni gaze în Republica Moldova, Chișinăul reluând alimentarea cu gaze rusești, pe care în iarnă le-a alocat în totalitate Transnistriei în schimbul alimentării cu energie electrică achiziționată de la centrala electrică de la Cuciurgan, produsă pe bază de gaz.
În urmă cu aproape 25 de ani, în noiembrie 1998, separatiștii de la Tiraspol au oprit livrările centralei de la Cuciurgan către restul Republicii Moldova, după ce Chișinăul a refuzat dublarea prețului de vânzare solicitată de Transnistria, iar Ucraina și-a redus la rândul ei drastic exporturile peste Prut. În aceste condiții, Guvernul Republicii Moldova a cerut ajutor de urgență din partea României.
Fostul ministru al Energiei din Bulgaria, Alexander Nikolov, este urmărit penal de Procuratura de la Sofia, fiind acuzat de management defectuos exercitat intenționat și cu rea-credință în formă gravă, care ar fi dus la prejudicierea companiei de stat Bulgargaz, cel mai mare furnizor de gaze naturale de la sud de Dunăre, cu circa 45 milioane euro.
WIEE România SRL, fosta subsidiară locală a gigantului rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, a lansat procedurile pentru a desfășura activitate de trading de energie electrică pe piața românească, relevă date analizate de Profit.ro.
Compania Energocom din Republica Moldova a anunțat că va procura din nou energie electrică de la compania românească Hidroelectrica, de 100 de MWh bandă (24 de ore din 24), în perioada 1-11 decembrie, și 20 MWh bandă din 12 decembrie până pe 31 decembrie.
Republica Moldova a importat de pe piața spot de profil din România energie electrică la prețul mediu de 231 euro/MWh în prima lună de activitate a furnizorului de stat de peste Prut, Energocom, la bursa OPCOM de la București, potrivit datelor companiei basarabene.
România își majorează exporturile de energie electrică în Republica Moldova, după cea de-a doua pană consecutivă gravă de curent survenită peste Prut ca urmare a atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei și în condițiile în care Chișinăul nu mai primește electricitate nici de la ucraineni, nici de la centrala pe gaze Cuciurgan din regiunea separatistă Transnistria.
Mai multe localități din Republica Moldova, inclusiv municipiul Chișinău, au rămas fără energie electrică ca urmare a unor noi atacuri cu rachete ale Rusiei asupra infrastructurii critice din Ucraina, relatează presa de peste Prut, estimând că sute de mii de consumatori au rămas fără curent.
Producătorilor de energie electrică din surse fosile din România li s-ar putea permite să practice prețuri mai mari de 450 lei/MWh la curentul vândut furnizorului de stat Energocom din Republica Moldova pentru a-și îndeplini obligația legală de a contribui, în limita cantităților de curent din producția proprie disponibile, la menținerea securității în alimentarea cu electricitate a consumatorilor de peste Prut.
Autoritățile de la Chișinău au anunțat restabilirea alimentării cu energie electrică a întregii Republici Moldova, după pana masivă de curent de marți cauzată indirect de atacurile Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, însă datele oficiale ale operatorului de transport și sistem român Transelectrica arată că, deocamdată, nu există fluxuri de energie dinspre România peste Prut.
Guvernul german va naționaliza fosta subsidiară a Gazprom din țară, pe care a preluat-o în administrare în această primăvară, după ce Rusia a restricționat livrările de gaze naturale spre Europa.
Republica Moldova are astăzi deficit comercial de energie electrică de peste 4.000 MWh, în condițiile în care nu s-a semnat contract de furnizare pentru noiembrie cu centrala pe gaze naturale de la Cuciurgan din regiunea separatistă Transnistria, care asigura până nu demult grosul aprovizionării, a anunțat luni seară vicepremierul de la Chișinău, Andrei Spînu.
Ministrul Energiei și Climei de la Haga, Rob Jetten, a informat oficial Parlamentul Olandei joi, în aceeași zi în care acesta a adoptat o rezoluție în care cere Guvernului olandez să nu voteze în favoarea aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, că a decis să acorde derogare de la obligația de respectare a sancțiunilor UE împotriva Rusiei, pe toată perioada iernii, adică până pe 31 martie 2023, municipalităților care au sau vor să încheie contracte de furnizare de gaze naturale cu subsidiara olandeză a gigantului rus de stat Gazprom.