Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat la București, la Romanian Gas Conference 2023, că Budapesta respinge orice fel de abordare politică sau ideologică a problemei aprovizionării cu energie în Europa, răspunzând astfel criticilor frecvente la adresa Guvernului Viktor Orban cu privire la relația comercială dintre Ungaria și gigantul rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, mai ales după agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei.
Oficialul maghiar a vorbit în cadrul unui panel deschis de ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, care a afirmat că decarbonarea industriei energetice a UE nu poate fi făcută exclusiv cu energie regenerabilă intermitentă, eoliană și solară, fiind nevoie și de producție constantă în bandă, pe bază de gaze și nucleară. Cu o zi înainte, Burduja anunțase că statul român va cere Comisiei Europene modificarea actualului draft de legislație UE de înăsprire a normelor privind emisiile de metan, arătând că România va suporta cele mai mari costuri dintre toate statele Uniunii.
În panel au mai fost prezenți cu speech-uri ministrul adjunct al Energiei din Azerbaidjan, Samir Valiyev, și secretarul de stat din Ministerul Energiei al Republicii Moldova, Constantin Borosan.
″Am venit la București cu speranța, întărită acum de introducerea lui Sebastian (Burduja – n.r.), că raționalitatea poate fi o bună bază de dialog. Aș dori să încep prin a enunța evidența că noi, în Ungaria, privim problema aprovizionării cu energie ca pe o problemă ce ține de realitatea fizică. Respingem orice fel de abordări care încearcă să formuleze problema aprovizionării cu energie în context politic sau ideologic. În Ungaria, noi considerăm că răspunsul la întrebarea ″De unde cumpărăm gaz?″ este determinat 100% de infrastructură. Atâta vreme cât este imposibil să transporți gaze în rucsac, rețeaua de conducte va decide de unde cumperi gaz. Nu acceptăm ideea că decizia referitoare la de unde cumperi gaz reprezintă o declarație politică. Nu, nu este o declarație politică″, a spus Szijjártó.
El a ținut să repete că unul dintre principalele motive pentru care Europa s-a confruntat cu probleme de securitate a aprovizionării cu energie este ″suprapolitizarea″ și ″supraideologizarea″ subiectului.
″De multe ori, dreptul suveran al statelor membre UE de a-și stabili singure structura mixului energetic este încălcat. Consider că a interzice anumite surse de aprovizionare în Europa este un lucru periculos și absolut irațional. (...) Noi, în Ungaria, am fost presați în mod constant să ne diversificăm sursele de aprovizionare cu energie și gaze. În înțelegerea noastră, diversificare înseamnă să ai acces la cât mai multe surse posibile, nu înlocuirea unei surse cu alta și mai ales nu înlocuirea unei surse pe care te poți baza. Am să o spun deschis, pentru că văd că aici, la București, avem privilegiul de a putea vorbi deschis: cel mai mare obstacol din calea diversificării surselor de aprovizionare cu energie ale Ungariei este Bruxelles-ul însuși și unele state membre″, a punctat ministrul maghiar.
Potrivit lui Szijjártó, Ungaria ar dori să aducă volume de gaze naturale mai mari din surse non-rusești, precum Turcia, Azerbaidjanul sau Qatarul, dar nu poate din cauza capacității limitate de trasport din sud-estul Europei.
″Bruxelles-ul se opune extinderii gazoductelor din regiune, pe motiv că gazele naturale nu vor mai fi folosite în viitor. Nu suntem de acord cu asta. Ce energie va consuma România este problema României, ce energie va consuma Ungaria este problema Ungariei. Refuzul Comisiei de a finanța noi gazoducte în această zonă afectează atât interesele României, cât și pe cele ale Ungariei″, a arătat înaltul oficial al Ungariei.
″N-am înțeles de ce Comisia Europeană nu a aprobat la finanțare din Fondul de Modernizare proiectele depuse de Transgaz. Unele din aceste proiecte privesc construirea infrastructurii necesare viitoarelor centralele pe gaze în ciclu combinat cu posibilitate de utilizare a hidrogenului de la Turceni și Ișalnița ale Complexului Energetic Oltenia. Licitațiile sunt în curs pentru aceste conducte, dar nu avem bani. Ne străduim să găsim să luăm împrumuturi de la diferite bănci și instituții financiare. Asta pentru că proiectele noastre nu au fost aprobate la finanțare. Mă întreb de ce și nu mă întreb numai eu, ci și alți factori de decizie din România. În cele din urmă, vom găsi banii necesari și vom construi conductele, însă ar fi fost bine să putem lua finanțare din Fondul de Modernizare. Asta pentru că România a pierdut mult când am scos din funcțiune termocentralele pe cărbune″, a declarat Sterian.
