Ministrul Energiei și Climei de la Haga, Rob Jetten, a informat oficial Parlamentul Olandei joi, în aceeași zi în care acesta a adoptat o rezoluție în care cere Guvernului olandez să nu voteze în favoarea aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, că a decis să acorde derogare de la obligația de respectare a sancțiunilor UE împotriva Rusiei, pe toată perioada iernii, adică până pe 31 martie 2023, municipalităților care au sau vor să încheie contracte de furnizare de gaze naturale cu subsidiara olandeză a gigantului rus de stat Gazprom.
Subiectul a fost extrem de controversat în ultimele luni în Olanda, ministrul fiind acuzat că este exagerat de radical în interpretarea și implementarea sancțiunilor europene față de Federația Rusă, spre paguba unităților administrativ-teritoriale olandeze.
Asta pentru că subsidiara din Olanda a holdingului energetic rus este deținută direct de către Gazprom Germania, aflată sub administrarea specială a autorităților de la Berlin, care o controlează operațional sub toate aspectele, inclusiv financiar, chiar dacă compania rusă de stat este în continuare acționar din punct de vedere juridic. Gazprom Germania este proprietar indirect și al unuia din principalii importatori de gaze rusești din România, WIEE România SRL.
De altfel, Berlinul a și schimbat denumirea companiei din Gazprom Germania în Securing Energy for Europe (SEFE). În mod corespunzător, subsidiara din Olanda a fost rebotezată SEFE Energy Ltd., din Gazprom Marketing & Trading Retail Ltd.
În vară, ministerul condus de Jetten a anunțat că toate municipalitățile care cumpărau gaze de la SEFE Energy (ex-Gazprom Olanda) trebuie să-și rezilieze contractele până pe 10 octombrie. ″Va fi costisitor, dar ăsta e prețul care trebuie plătit pentru a nu mai umple buzunarele unui dictator sângeros″, a spus ministrul, în vârstă de 35 de ani.
El și-a bazat anunțul pe o prevedere a celui de-al cincilea pachet de sancțiuni UE anti-Rusia, care stipulează că ″Se interzice atribuirea sau continuarea executării oricărui contract de achiziții publice sau a oricărei concesiuni care intră sub incidența directivelor privind achizițiile publice (…) către (a) un resortisant rus, o persoană fizică cu reședința în Rusia sau o persoană juridică, o entitate sau un organism stabilit(ă) în Rusia; (b) o persoană juridică, o entitate sau un organism ale cărui drepturi de proprietate sunt deținute, în mod direct sau indirect, în proporție de peste 50 % de o entitate menționată la litera (a) de la prezentul alineat; sau (c) o persoană fizică sau juridică, o entitate sau un organism care acționează în numele sau în conformitate cu instrucțiunile unei entități menționate la litera (a) sau (b) de la prezentul alineat″. Contractele în derulare la data adoptării Regulamentului UE trebuiau denunțate obligatoriu până pe 10 octombrie.
Potrivit presei locale, circa 120 de municipalități olandeze, inclusiv Haga, s-au văzut puse în situația de a-și găsi un alt furnizor de gaze naturale, la prețuri mult mai mari, dat fiind penuria de gaze și criza energetică din toată Europa, pe fondul reducerii masive a livrărilor de către Rusia. Multe au anunțat public că pur și simplu nu reușesc să găsească alt furnizor, în timp ce altele s-au plâns de prețurile de 4-5 ori mai mari care li se ofereau pe piață.
De exemplu, Haga a organizat în august o licitație la care nu s-a prezentat nici un ofertant.
Sub presiune din teritoriu, Rob Jetten a decis pe 6 septembrie să aplice o prevedere a Regulamentului UE care dă posibilitatea autorităților naționale să acorde derogări individuale de la sancțiuni în anumite sectoare, inclusiv în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale. Astfel, la cerere, municipalitățile au primit undă verde să-și continue contractele cu fosta Gazprom Olanda până la 31 decembrie 2022.
Ulterior, pe 15 septembrie, ministrul Energiei și Climei a fost audiat în Comisia de specialitate a Parlamentului, unde a fost supus unor critici dure.
″Acțiunile acestui ministru în privința contractelor de achiziție de gaze ale municipalităților sunt de neînțeles. Municipalitățile sunt forțate să-și găsească alt furnizor decât Gazprom Olanda, care acum se numește SEFA, pentru că ministrul este singurul din Europa care crede că e vorba de o companie rusă. Germania însăși consideră că este o companie germană! Dacă reușesc să găsească alt furnizor, prețul este extrem de mare. La Utrecht, de exemplu, costurile sunt cu 11 milioane euro mai mari. Cum se numește asta dacă nu risipirea banilor contribuabililor? (...).
Multe țări europene păstrează aceste contracte chiar la sfatul Germaniei. Cine nu o face? Olanda, fraierul Europei! În același timp, ministrul oferă opțiunea prelungirii contractelor până la 1 ianuarie 2023, dar asta nu e suficient. Poate promite ministrul că, dacă o majoritate parlamentară decide astfel, primăriile nu vor fi nevoite să-și rezilieze contractele după 1 ianuarie?″, a declarat parlamentarul Wybren van Haga, fost membru al partidului premierului Mark Rutte, potrivit stenogramei audierilor. Jetten, care este ministru din ianuarie anul acesta, conduce partidul centrist D66.
În informarea prezentată joi Parlamentului, ministrul Rob Jetten a anunțat că derogarea va fi prelungită ″cel puțin″ până la 31 martie 2023, adică pe toată perioada iernii, și că, mai mult, acele municipalități care au apucat să-și rezilieze contractele începând cu data de 10 octombrie vor primi subvenții de la bugetul de stat central pentru acoperirea costurilor suplimentare cu gazele suportate în perioada 10 octombrie – 31 decembrie (față de prețurile semnificativ mai mici din contractele denunțate cu SEFE).
În același timp, ministrul Energiei și Climei de la Haga a spus că nu crede în continuare că faptul că statul german a luat sub administrare specială operațiunile Gazprom din Germania înseamnă că această entitate și afiliații ei, printre care SEFE Olanda, nu mai fac obiectul sancțiunilor UE. ″Aștept clarificări și îndrumări de la Comisia Europeană până pe 31 martie 2023, când expiră derogarea″, a spus el.
Rob Jetten alături de Mark Rutte, în 2018. Sursă foto: Twitter
